Actiune - Problemele repopularii cu puieti de sturioni

65.000 de pui, deversati in Dunare, la Galati, Fetesti, Isarcea si pe bratul Sf. Gheorghe. Romania anunta cu mare pompa faptul ca a inceput repopularea cu sturioni a Dunarii, desi aceasta metoda nu a dat nici un rezultat in alte tari. Rusia si Iranul au deversat 600 de milioane de pui de sturioni, dar situatia din aceste tari nu s-a imbunatatit. La noi s-au deversat 65.000 de pui.

65.000 de pui, deversati in Dunare, la Galati, Fetesti, Isarcea si pe bratul Sf. Gheorghe. Romania anunta cu mare pompa faptul ca a inceput repopularea cu sturioni a Dunarii, desi aceasta metoda nu a dat nici un rezultat in alte tari. Rusia si Iranul au deversat 600 de milioane de pui de sturioni, dar situatia din aceste tari nu s-a imbunatatit. La noi s-au deversat 65.000 de pui.

Repopulare la Galati, deversare la Stelnica-Fetesti, alte etape la Isaccea si pe bratul Sfantu Gheorghe. 65.000 de pui de sturioni cumparati. 800.000 de euro investiti. Declaratii pompoase oferite in stanga si-n dreapta despre cat de laudata este Romania pe plan international pentru deciziile luate de autoritati in problema sturionilor. Totul suna bine, dar sunt cateva intrebari la care nu se ofera raspuns. Cum se face insa in strainatate protejarea acestor specii? Cum au abordat state in care problema e mult mai serioasa si ce rezultate au obtinut? Ce trec sub tacere guvernantii de la Bucuresti?

RATA DE VIATA MINIMA. Primul aspect foarte important pe care nimeni nu il mentioneaza este acela ca rata de viata pentru puietul provenit din acvacultura deversat in mediu natural este de 1%. Cifra se regaseste in literatura de specialitate. Cu alte cuvinte, din cei 65.000 de pui deversati vor trai si vor ajunge la maturitate aproximativ 650. Pretul unui exemplar viu devine in acest fel 1.230 de euro pe exemplarul de sturion. In al doilea rand, guvernantii de la Bucuresti dau vina pentru reducerea efectivelor de sturioni pe "braconajul excesiv din urma cu 3-4 ani". In realitate, aceste specii ajung la maturitate sexuala la 10-12 ani. Cu alte cuvinte, de vina este pescuitul excesiv si ilegal din prima jumatate a anilor ’90, cand in apele romanesti a fost un adevarat jaf.

DEZASTRUL DE LA CASPICA. Guvernantii de la Bucuresti s-au trezit sa faca deversarea puietului de sturioni in luna decembrie. Adica la inceput iernii, desi migratia acestor specii se face primavara. Realitatea din alte bazine arata ca repopularea prin deversare nu aduce beneficii pentru refacerea populatiilor afectate. Astfel, studii de specialitate publicate pe internet arata ca la Marea Caspica, Rusia si Iran au deversat timp de 8 ani nu mai putin de 600 de milioane de pui de sturioni. Desi este vorba despre o cantitate de aproape 10.000 de ori mai mare decat cantitatea contractata de Romania, situatia sturionilor la Caspica este in continuare dezastruoasa. Este cel mai bun indiciu despre cat de utila este aceasta repopulare, daca ea nu este dublata si de alte masuri protectioniste.

PROHIBITIA NU SE RESPECTA. Romania a decis in primavara lui 2006 sa interzica recoltarea sturionilor in scop comercial pe o perioada de 10 ani. Desi masura a fost anuntata la noi ca un mare succes, pe internet nu a aparut nici un raport favorabil din partea vreunui for international, cu atat mai putin din partea CITES (Conventiei internationale privind comertul cu specii periclitate). Mai mult decat atat, Ucraina si Bulgaria nu au luat si ele aceasta decizie, drept pentru care la ora actuala avem de-a face cu o situatie incredibila. Un pescar bulgar are dreptul sa pescuiasca "monstri" de peste 100 de kilograme, in timp ce romanii risca inchisoarea daca pescuiesc exemplare mai mici. Pescarii autohtoni nu au insa frica de asa ceva si pescuiesc si ei in continuare sturioni fara nici o problema. Subiectul nu pare sa deranjeze, insa autoritatile isi vad in continuare de declaratiile mincinoase.

Manastirea petru voda - Parintele Calciu a fost dus pe ultimul drum

Peste 1.000 de credinciosi din intreaga tara si din SUA l-au condus ieri pe ultimul drum pe parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, care a fost inhumat la Manastirea Petru Voda din Neamt. La slujba de inmormantare savarsita sambata la Manastirea Radu Voda din Bucuresti au participat multi dintre fostii elevi care l-au admirat, cunoscuti, prieteni si simpli credinciosi. Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a slujit ajutat de Episcopul Irineu Duvlea din partea Bisericii Ortodoxe din America si de Episcopul Iosif al Europei Centrale si Meridionale. Slujba de la Petru Voda, de ieri, a fost oficiata de parintele Iustin Parvu, staretul manastirii nemtene, alaturi de care au fost prezenti alti 30 de preoti. Parintele Calciu si-a exprimat dorinta sa-si doarma somnul de veci la Manastirea Petru Voda, aproape de parintele Iustin, care i-a fost bun prieten. Citește pe Antena3.ro Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna LUPTATOR. A fost unul dintre cei mai cunoscuti preoti romani din intreaga lume, datorita luptei sale impotriva regimului comunist, pentru care a si facut 21 de ani de temnita. In 1977 a protestat fata de daramarea Bisericii Enei din Capitala si a rostit o serie de predici in Biserica Radu Voda din Bucuresti, cunoscute sub titlul "Sapte cuvinte catre tineri", care au deranjat autoritatile si care l-au condamnat la inchisoare. A urmat exilul in America, unde a fost preot la Biserica ortodoxa romana Sfanta Cruce din Alexandria, Washington DC. Scrierile lasate de parintele Calciu sunt: "Sapte cuvinte catre tineri", "Christ is calling you. A course in catacomb pastorship", "Rugaciune si lumina mistica. Eseuri si meditatii religioase", "Razboiul intru cuvant" si "Homo americanus. O radiografie ortodoxa". (Daniela Sontica)

Oferta in constructii - Minerii pot lucra in SUA si in Canada

Sansa. Ortacii pot castiga bine lucrand in constructii pentru americani. Minerii din Valea Jiului au sanse mari sa lucreze in SUA si Canada, dupa ce o firma specializata in plasarea fortei de munca din Cluj le-a oferit ortacilor cateva mii de contracte in constructii. Minerii s-au dovedit extrem de interesati de a lucra peste Ocean, unde ar avea ocazia sa ajunga la inceputul anului 2007. Reprezentantii firmei, specializata in programe de munca in SUA, au luat ieri la Petrosani un prim contact cu ortacii activi, dar si cu cei disponibilizati, in cadrul unui traning, unde le-au fost prezentate metodele si tehnicile de lucru, terminologia si normele de siguranta in munca, pe care se pune mare accent in SUA. "Acum, minerii au aflat, practic, ce inseamna deplasarea in SUA sau in Canada, cu contracte pe maxim zece luni din an, respectiv trei ani in Canada. I-am familiarizat cu cerintele, iar daca cererea va fi mare, vom organiza si cursuri pentru limba engleza si la sfarsitul lui ianuarie ori in februarie vor putea sa plece", a declarat Simion Boldea, director de programe. La primul contact cu reprezentantii americanilor au participat cateva sute de mineri, unii insotiti chiar de familii, veniti cu gandul de a munci cu contract in SUA. "Vreau sa plec la munca in SUA sau Canada deoarece aici nu mai am ce face. Sper sa si reusesc si sa nu am probleme la interviu", declara un miner. Minerii vor avea de platit pentru toate formalitatile, inclusiv viza, taxele de ambasada si biletul de avion, de la 1.000 de dolari pana la 3.000 de dolari. CASTIG. In schimbul muncii prestate, ortacii din Valea Jiului pot castiga in SUA de la opt-noua dolari pe ora pana la 15 dolari pe ora, iar in Canada de la 20 de dolari pe ora. Locurile de munca sunt in domeniul constructiilor, iar reprezentantii firmei americane spun ca minerii au fost alesi pentru ca au calificari si pentru ca se mizeaza pe faptul ca, "daca au lucrat in mina, atunci cu siguranta vor face fata pe un santier". Locurile de munca sunt pe Coasta de Est a Statelor Unite ale Americii si chiar in Mexic, iar in Canada, minerii vor putea sa munceasca in partea engleza.