Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Modificările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală operate recent de Camera Deputaţilor ar putea stopa activitatea Ministerului Public, conform procurorului general Kövesi. Există şi opinii parlamentare potrivit cărora schimbările legislative ar fi fost interpretate greşit.
⢠Bomba - "Prim-procurorul" Guli, săltat de DNA
Modificările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală operate recent de Camera Deputaţilor ar putea bloca activitatea Ministerului Public, dacă vor intra in vigoare, a declarat ieri procurorul general Laura Codruţa Kövesi.
După mai multe ore de dezbateri pe marginea modificărilor la cele două coduri, şeful Ministerului Public, procurorul general Laura Codruţa Kovesi, a atenţionat public cu privire la pericolul ce ar putea fi generat de efectele schimbărilor legislative. De precizat că Adunarea Generală a procurorilor Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a intrunit ieri la convocarea procurorului general Laura Codruţa Kövesi, pentru a discuta efectele ultimelor modificări ale legislaţiei penale şi fiscale, dar şi consecinţele restituirilor numeroase de dosare din ultimele luni. Concret, Kövesi a tras un semnal de alarmă: "Prin aceste modificări, noi ne-am putea inceta activitatea, pentru că 250.000 de cauze ar putea fi blocate. Dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la eventuala intrare in vigoare a acestor modificări legislative". Vorbind despre blocarea activităţii procurorilor, Kövesi a explicat că modificările Codului de Procedură Penală "anulează activitatea de urmărire penală" şi "extinde drepturile persoanelor asupra cărora există suspiciunea rezonabilă că au comis o infracţiune".
36 DE RESTITUIRI. In ultimele trei luni au fost restituite de instanţă către procurori 36 de dosare penale, a precizat Kövesi. "Restituirea cauzei la procuror produce mari intărzieri in desfăşurarea procesului penal, indepărtează momentul faptei de momentul unei decizii definitive prin care să se hotărască asupra temeiniciei oricărei acuzaţii in materie penală", a susţinut Kovesi. Şeful MP a subliniat că instituţia restituirii nu există in dreptul procesual penal al altor state şi a arătat că se impune de urgenţă schimbarea legislaţiei, fie pentru eliminarea restituirii, fie pentru reglementarea explicită a unor asemenea cazuri. Procurorii critică şi eliminarea lor de la participarea la controale fiscale inopinate atunci cănd există sesizări de la persoane fizice ori instituţii publice, prevăzută de noile modificări la Codul de Procedură Fiscală.
SOLUŢII. Una dintre măsurile decise ieri de Adunarea Generală a procurorilor a fost aceea de a trimite scrisori şi puncte de vedere către comisiile parlamentare, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii. Aceştia transmit autorităţilor statului că doresc să fie consultaţi cu privire la toate modificările care ar putea afecta activitatea de urmărire penală, prezentănd chiar şi propuneri de schimbări legislative.
PUNCTE DIVERGENTE. Modificările aduse Codului Penal şi celui de Procedură Penală au fost, de departe, cel mai criticate, fiind chiar respinse de la promulgare de şeful statului, Traian Băsescu. Totuşi, printre deputaţi există şi experţi parlamentari care susţin că schimbările legislative ar fi fost interpretate greşit de cei care le-au criticat, prin scoaterea lor din context. Un exemplu in acest sens este cel de realizare a percheziţiei, cu informarea prealabilă a persoanei vizate. In timp ce parchetele susţin că reglementarea ar face inutilă percheziţia, experţi din cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor spun că lucrurile nu stau chiar aşa, că cerinţa procesului-verbal este aplicabilă doar pentru un tip de percheziţie. Modificările care duc la amănarea cu o zi a discutării unui mandat de arestare dacă apărătorul ales nu se prezintă, lăsănd locul unui avocat din oficiu, ar duce la legiferarea unor posibile abuzuri de drept şi la eliberarea suspecţilor arestaţi, spun procurorii.
Parlamentarii care au conceput această nouă prevedere invocă insă dreptul la un proces echitabil, cu argumente egale intre acuzare şi apărare care pot duce la o decizie informată, echilibrată şi corectă a judecătorului. Practica din ultimii ani a arătat că acest aspect este departe de a fi o problemă simplă. Pe de o parte au existat şi există numeroase cazuri in care apărarea din oficiu este o formalitate şi, de asemenea, Romănia a fost condamnată nu o dată la CEDO cu privire la incălcarea acestui drept. Pe de altă parte insă, tot practica ultimilor ani a arătat şi multe situaţii in care unii apărători au ajuns pănă la limita legalului pentru a-şi elibera clienţii.
După mai multe ore de dezbateri pe marginea modificărilor la cele două coduri, şeful Ministerului Public, procurorul general Laura Codruţa Kovesi, a atenţionat public cu privire la pericolul ce ar putea fi generat de efectele schimbărilor legislative. De precizat că Adunarea Generală a procurorilor Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a intrunit ieri la convocarea procurorului general Laura Codruţa Kövesi, pentru a discuta efectele ultimelor modificări ale legislaţiei penale şi fiscale, dar şi consecinţele restituirilor numeroase de dosare din ultimele luni. Concret, Kövesi a tras un semnal de alarmă: "Prin aceste modificări, noi ne-am putea inceta activitatea, pentru că 250.000 de cauze ar putea fi blocate. Dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la eventuala intrare in vigoare a acestor modificări legislative". Vorbind despre blocarea activităţii procurorilor, Kövesi a explicat că modificările Codului de Procedură Penală "anulează activitatea de urmărire penală" şi "extinde drepturile persoanelor asupra cărora există suspiciunea rezonabilă că au comis o infracţiune".
36 DE RESTITUIRI. In ultimele trei luni au fost restituite de instanţă către procurori 36 de dosare penale, a precizat Kövesi. "Restituirea cauzei la procuror produce mari intărzieri in desfăşurarea procesului penal, indepărtează momentul faptei de momentul unei decizii definitive prin care să se hotărască asupra temeiniciei oricărei acuzaţii in materie penală", a susţinut Kovesi. Şeful MP a subliniat că instituţia restituirii nu există in dreptul procesual penal al altor state şi a arătat că se impune de urgenţă schimbarea legislaţiei, fie pentru eliminarea restituirii, fie pentru reglementarea explicită a unor asemenea cazuri. Procurorii critică şi eliminarea lor de la participarea la controale fiscale inopinate atunci cănd există sesizări de la persoane fizice ori instituţii publice, prevăzută de noile modificări la Codul de Procedură Fiscală.
SOLUŢII. Una dintre măsurile decise ieri de Adunarea Generală a procurorilor a fost aceea de a trimite scrisori şi puncte de vedere către comisiile parlamentare, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii. Aceştia transmit autorităţilor statului că doresc să fie consultaţi cu privire la toate modificările care ar putea afecta activitatea de urmărire penală, prezentănd chiar şi propuneri de schimbări legislative.
PUNCTE DIVERGENTE. Modificările aduse Codului Penal şi celui de Procedură Penală au fost, de departe, cel mai criticate, fiind chiar respinse de la promulgare de şeful statului, Traian Băsescu. Totuşi, printre deputaţi există şi experţi parlamentari care susţin că schimbările legislative ar fi fost interpretate greşit de cei care le-au criticat, prin scoaterea lor din context. Un exemplu in acest sens este cel de realizare a percheziţiei, cu informarea prealabilă a persoanei vizate. In timp ce parchetele susţin că reglementarea ar face inutilă percheziţia, experţi din cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor spun că lucrurile nu stau chiar aşa, că cerinţa procesului-verbal este aplicabilă doar pentru un tip de percheziţie. Modificările care duc la amănarea cu o zi a discutării unui mandat de arestare dacă apărătorul ales nu se prezintă, lăsănd locul unui avocat din oficiu, ar duce la legiferarea unor posibile abuzuri de drept şi la eliberarea suspecţilor arestaţi, spun procurorii.
Parlamentarii care au conceput această nouă prevedere invocă insă dreptul la un proces echitabil, cu argumente egale intre acuzare şi apărare care pot duce la o decizie informată, echilibrată şi corectă a judecătorului. Practica din ultimii ani a arătat că acest aspect este departe de a fi o problemă simplă. Pe de o parte au existat şi există numeroase cazuri in care apărarea din oficiu este o formalitate şi, de asemenea, Romănia a fost condamnată nu o dată la CEDO cu privire la incălcarea acestui drept. Pe de altă parte insă, tot practica ultimilor ani a arătat şi multe situaţii in care unii apărători au ajuns pănă la limita legalului pentru a-şi elibera clienţii.
Limitarea in timp a anchetei
Limitarea anchetelor penale la 6 luni (regula generală), respectiv un an (in cazul infracţiunilor pedepsite de lege cu peste 15 ani de inchisoare), ar duce, in opinia Ministerului Public, la nepedepsirea infractorilor care comit infracţiuni complexe. Mai mult, procurorii susţin că perioadele stabilite prin modificările legislative ar putea duce şi la apariţia multor anchete făcute in grabă, de calitate scăzută. Unii experţi parlamentari susţin insă că CEDO impune o durată rezonabilă pentru desfăşurarea unui proces penal şi că textul complet nu este atăt de strict pe căt a fost considerat de Ministerul Public. Ei spun că anchetele complexe pot fi prelungite succesiv de tribunal, din şase in şase luni şi chiar prelungirea duratei cercetărilor cu timpul in care acuzatul eludează ancheta. Şi in acest caz realitatea ne-a demonstrat, in multe rănduri, că adevărul ar fi undeva la mijloc. Pe de o parte, multe dintre anchetele complexe ale procurorilor necesită cel puţin o expertiză, a cărei realizare durează chiar şi peste şase luni, iar cercetările sunt de multe ori impiedicate de problemele ridicate de apărătorii acuzaţilor. Pe de altă parte, există şi exemple de dosare uitate sau lăsate prin sertare ani intregi, chiar pănă la prescrierea faptelor.
Â
