Adevărul despre deşertificare

Specialişti din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie şi Academiei Române au comentat pentru Jurnalul Naţional declaraţiile făcute de ministrul Nemirschi, sâmbătă, la Craiova. De asemenea, modele prezentate de Agenţia Europeană pentru Mediu, dar şi de IPCC (grupul de experţi ONU de cercetare a efectelor schimbărilor climatice) creionează câteva modele posibile pentru clima din România.

SOLURI ARIDE
Ministrul Nemirschi a avertizat la sfârşitul săptămânii trecute că zece judeţe din România vor avea soluri aride în următorii 20 de ani, din cauza încălzirii globale, producţia cerealieră urmând să scadă cu 40 de procente faţă de cea actuală.

Ministrul Mediului susţinea că a venit momentul să fie întreprinse măsuri împotriva încălzirii globale, zece judeţe din România fiind ameninţate că vor deveni aride, potrivit unui studiu european. "Deşertificarea face parte dintr-o ecuaţie cu multe necunoscute care se cheamă încălzirea globală, căreia nu i-am dat mare atenţie şi se pare că a venit momentul să ne trezim. Cel mai cuprinzător studiu privind efectele încălzirii globale arată că zece judeţe ale ţării vor devenii aride în următoarele două decenii", declarase ministrul Mediului. Toate bune şi frumoase, dar informaţiile din studiul prezentat de ministru creionează acest scenariu pentru situaţia în care omenirea nu va face nimic împotriva încălzirii globale. Or, în momentul de faţă, se negociază un acord global de mediu pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta ar urma să fie semnat în luna decembrie la Copenhaga, fiind doar una dintre acţiunile întreprinse la nivel mondial împotriva încălzirii globale.

Revenind în România, potrivit datelor de la Academia Română, în momentul de faţă, aproximativ 350.000 de hectare sunt afectate de deşertificare, iar modelările existente arată că suprafaţa se va tripla în următorii 20 de ani dacă nu se acţionează. Pentru a preveni degradarea solurilor, România trebuie să ia măsuri de împădurire, de refacere a habitatelor sau de adoptare a noilor tehnologii în agricultură, astfel încât terenurile să fie irigate, iar plantele să fie cultivate responsabil, astfel încât solurile să nu fie suprasolicitate. În lipsa totală a acestor măsuri, s-ar putea ajunge la consecinţe grave, precum migraţia populaţiei sau dispariţia culturilor, însă şi acestea ar urma să se producă abia spre sfârşitul secolului.

 

Alte efecte ale schimbării climei

În afară de deşertificare, România se confruntă şi cu pericolul inundaţiilor. Partea de nord a ţării, atât Moldova, cât şi Transilvania s-ar putea confrunta cu inundaţii masive dacă nu se iau măsuri imediate, în timp ce bazinul Dunării de Jos (porţiunea dintre Sulina şi zona Galaţi-Brăila, inclusiv Delta Dunării) ar urma să devină un imens lac până la sfârşitul acestui secol, în contextul topirii gheţarilor şi creşterii nivelului oceanului planetar.