Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul preşedintele Ion Iliescu s-a prezentat, în această dimineaţă, la sediul Parchetului General din Capitală.
În luna martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia procurorului general Tiberiu Niţu de redeschidere a anchetei în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990", în care este implicat şi fostul preşedinte Ion Iliescu.
Citeşte şi Dosarul Mineriada. După Ion Iliescu, s-a prezentat la Parchetul General şi Virgil Măgureanu, fost director al SRI
"Admite cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În baza art.335 Cod procedură penală constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.3/C3/2015 din 5 februarie 2015 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-a dispus infirmarea parţială a rezoluţiei nr.175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică cu privire la soluţiile de netrimitere în judecată dispuse privind infracţiunile contra păcii şi omenirii şi infracţiunile de omor prevăzute de Codul penal din 1968 şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr.7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 şi nr.7301/3419/II/2/2009 din 3 septembrie 2009 ale procurorului şef al secţiei de urmărire penală şi criminalistă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se arată în decizia Instanţei.
Citeşte şi Dosarul 'Mineriada'. Şi generalul Victor Stănculescu a mers la Parchetul General
Prin decizia luată de Curtea supremă, procurorii pot dispune reînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu, dar şi faţă de fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Mihai Chiţac (fost ministru de Interne, decedat), Victor Atanase Stănculescu (fost ministru al Apărării), generalul (r) Vasile Dobrinoiu (fost şef al Şcolii de ofiţeri de la Băneasa), Corneliu Diamandescu (fost şef al Poliţiei Române), generalul (r) Petre Petre (fost comandant al unităţii de jandarmi 0575 Măgurele) şi Emil Dumitrescu (fost director al Direcţiei Cultură din Ministerul de Interne).
Pe 5 februarie, Parchetul General a anunţat că a redeschis dosarul privind circumstanţele în care s-au produs evenimentele cunoscute sub denumirea generică "Mineriada din 13-15 iunie 1990".
"În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/ P/ 2014, privind circumstanţele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împuşcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22.01.2015, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au propus infirmarea parţială a rezoluţiei nr.175/P/2008 din 17.06.2009 a PÎCCJ - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr. 7335/ 3341/ II/ 2/ 2009 din 25.08.2009 şi 7301/ 3419/ II/ 2/ 2009 din 03.09.2009 ale procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică", se arăta într-un comunicat al PÎCCJ.
În rezoluţia nr.175/P/2008 se arăta că, în anul 1997, la nivelul Parchetului General s-a înregistrat un dosar penal având ca obiect plângerea Asociaţiei victimelor mineriadelor 1990-1991, împotriva mai multor demnitarii din perioada 1990, printre care Ion Iliescu, Miron Cozma, Petre Roman.
Procurorii au deschis atunci zeci de dosare, unele trimise la Parchetul Militar, după ce persoane fizice sau juridice au depus alte plângeri care vizau distrugerile săvârşite în perioada 14-15 iunie 1990 cu ocazia venirii minerilor în Bucureşti, prin pătrunderea fără drept, în sediul unor instituţii şi în sediile unor partide politice, dar şi săvârşirea unor infracţiuni de furt, tâlhărie, loviri şi alte violenţe.
În anul 1998, la nivelul Secţiei Parchetelor Militare au fost întocmite patru noi dosare, în care au fost efectuate cercetări în legătură cu împrejurările în care s-au declanşat şi au avut loc evenimentele din 13-15 iunie 1990 în Bucureşti, contribuţia şi rolul a 27 de învinuiţi civili, printre care şi Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, precum şi a unui număr de şapte învinuiţi care aveau calitatea de militari la momentul desfăşurării evenimentelor, printre care Mihai Chiţac şi Corneliu Diamandescu.
Concluzia procurorilor a fost aceea că aproximativ 1.300 de persoane au suferit vătămări şi în jur de 100 de persoane au decedat.
Într-unul dintre aceste dosare, procurorii militari i-au cercetat pe grl (rez) Mihai Chiţac, grl (rez) Gheorghe Andruţa, col. Traian Ştefan Călin, col. Dumitru Costea şi col. Vasile Constantin, în legătură moartea patru persoane împuşcate în perioada 13-15 iunie 1990. Acest dosar a fost trimis de două ori în instanţă, fiind restituit tot de atâtea ori pentru completarea urmăririi penale.
Faţă de Ion Iliescu s-a început urmărirea penală prin rezoluţia nr.75/P/1998 din data de 9.06.2005, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care propagandă pentru război, genocid, favorizarea infractorului, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false.
Pe 7 decembrie 2007, procurorul general de atunci, Laura Codruţa Kovesi, a infirmat rezoluţia prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu, desemnându-se ca cercetările să fie continuate de către procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.
În anul 2008, o parte din cercetări au fost preluate de DIICOT, iar procurorii de aici au dispus scoaterea de sub urmărire penală a mai multor persoane, printre care Ion Iliescu (pentru subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false), Mihai Chiţac, Emil Dumitrescu, Corneliu Diamandescu şi încetarea urmăririi penale faţă de Virgil Măgureanu.
Prin rezoluţia nr. 175/P/2008 din 17.06.2009, procurorii de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ au dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Iliescu pentru săvârşirea infracţiunilor de propagandă pentru război (întrucât lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii), genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii) şi complicitate la tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârşirii acesteia) şi încetarea urmăririi penale pentru infracţiunile de distrugere, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente.
Tot prin aceeaşi rezoluţie au fost scoşi de sub urmărire penală Virgil Măgureanu, Mihai Chiţac, Victor Atanase Stănculescu, Vasile Dobrinoiu, Corneliu Diamandescu, Petre Peter, Emil Dumitrescu.
Practic, prin decizia procurorului general şi a judecătorilor de la ÎCCJ, a fost infirmată rezoluţia nr. 175/P/2008 din 17.06.2009 a PÎCCJ, astfel încât procurorii pot reîncepe urmărirea penală în acest dosar.
Procurorii militari continuă ancheta în dosarul nr. 47/P/2014 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, aşa-numitul dosar "Mineriada", cu schimbarea încadrării juridice în infracţiune contra umanităţii şi extinderea urmăririi penale asupra altor persoane, au anunţat miercuri reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
"Ca urmare a ordonanţei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de infirmare a soluţiei şi confirmare a ordonanţei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorii militari continuă ancheta în dosarul nr. 47/P/2014 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990", se arată într-un comunicat al Parchetului transmis AGERPRES.
Astfel, prin ordonanţa nr. 47/P/2014 din data de 16 octombrie 2015, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g şi j din Codul penal constând în reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanşat de către muncitori din unele centre industriale şi bazine carbonifere din ţară.
Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la participarea altor persoane la săvârşirea faptelor descrise anterior, anunţă Parchetul.
"În perioada următoare vor fi audiate persoanele faţă de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prev. de 439 lit. a, g şi j din Codul penal şi care la data evenimentelor deţineau funcţii de conducere la nivelul structurilor civile şi militare ale statului, precum şi în cadrul unor unităţi economice", se precizează în comunicat.
Sursa: Agerpres
Citește pe Antena3.ro
