Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Profesorul universitar doctor Gheorghe Aniculăesei este una dintre valorile certe ale matematicii româneşti. Alături de prof. univ. dr. Ovidiu Cârjă, şi el cercetător de elită în acelaşi domeniu, este un fost şcolar de la ţară care şi-a croit drum cu succes la unităţile de învăţământ de vârf ale României. Astăzi, copii cum erau ei cu decenii în urmă ajung mai greu la oraş să studieze şi să facă peformanţă la cel mai înalt nivel, aşa cum a făcut Aniculăesei, de care vorbim de această dată. Pentru că, atât Cârjă, cât şi Aniculăesei, după un parcurs de excepţie la cel mai bun liceu al Iaşiului, au intrat cu 10 la facultate. A fost un moment de graţie în istoria facultăţii pentru că era un eveniment rar. Astfel de “isprăvi” nu se întâmplau atât de des. Ei doi, foştii elevi de la ţară, au reuşit. Încă din băncile liceului au fost an de an olimpici naţionali încărcaţi de premii. Acum au ajuns fiecare un model în comunitatea ştiinţifică ieşeană. “Sunt de pe lângă Strunga (Oţeleni, Iaşi - n. red.). Am terminat Colegiul Negruzzi. Când am intrat noi la facultate se dădea examen şi am fost admişi cu nota maximă, 10. Atunci nu prea se intra aşa. Ni s-a spus că am modificat obişnuinţele. Olimpici naţionali an de an la Negruzzi, în 1972, când am dat admiterea la facultate, am luat premiul Gazetei matematice pe ţară. Era vorba de cel mai mare număr de probleme rezolvate trimise, ca rezolvitor, terminam clasa a XI-a , cred că de la Facultatea de Matematică din Iaşi a mai luat acest premiu al Gazetei Matematice profesorul Constantin Zălinescu cu doi ani în urmă. În rest, nu mai ştiu de o altă persoană care să-l fi luat. Acum nu se mai dau”, a spus prof. univ. dr. Gheorghe Aniculăesei.
L-am întâlnit pe holurile Facultăţii de Matematică din Iaşi, unitate declarată cu doi-trei ani în urmă ca fiind cea mai bună din ţară. E implicat în mai multe proiecte, de cercetare, un proiect POSDRU şi multe altele. Timpul său este limitat.
Singura facultate din ţară cu patru academicieni
“Doar un tip care nu vrea să muncească nu are treabă. M-am ocupat de editarea cărţii care a apărut la 100 de ani de la înfiinţarea Seminarului matematic de la Iaşi. Este un volum important coordonat de mine. Acum sunt manager la un proiect POSDRU, mă ocup de burse doctorale şi postdoctorale, lucruri care îmi iau foarte mult timp… Facultatea de Matematică de la Iaşi este peste cea de la Bucureşti, fie şi dintr-un motiv foarte simplu. Noi avem patru academicieni, doi sunt în funcţie şi doi pensionari, dar care mai lucrează în domeniul cercetării matematice. De asemenea, facultatea noastră a dat o pleiadă de valori: Daniel Tătaru, Liviu Nicolaescu, Elleny Ionel, Dan Geba, Marius Beceanu, Papaghiuc, Turinici, Stărică şi mulţi alţii”, a spus prof. univ. dr. Gheorghe Aniculăesei.
Satisfacţie după primirea complimentelor de la foştii studenţi, acum oameni realizaţi
Aniculăesei vorbeşte la superlativ şi despre actuala echipă de dascăli de la Facultatea de Matematică din Iaşi. “Actualul decan, profesorul dr. Cătălin Lefter, şi-a dat doctoratul la Paris cu marele matematician Brezis. Lefter este în siajul marelui academician Viorel Barbu, de asemenea de la facultatea noastră. Constantin Zălinescu, Marius Durea, Răzvan Liţcanu, Mihai Gontineac, Cezar Oniciuc, Eugen Popa şi alţii, de fapt întreaga garnitură a matematicii de la Iaşi constituie un motor important în cercetare la Universitatea “Al.I. Cuza””, a spus prof. univ. dr. Gheorghe Aniculăesei. L-am întrebat ce satisfacţii are acum, când se îndreaptă spre anii de pensie. “Satisfacţia mea este aceea că mă sună foştii studenţi, recunoscători, de altfel sunt în dialog cu ei. E un soi de recunoştinţă, sunt oameni sensibili care nu se pierd dacă au cariere importante şi ajung departe. Toţi spun: “Cartea pe care am învăţat-o în ţară a fost temelie”. Când am fost în SUA m-a invitat acasă un student, la Washington, îi dădusem de două ori recomandare pentru a fi acceptat. Când unul concurează la un post mare, domnul academician Barbu are un cuvânt important de spus, el face parte din astfel de comisii, dar şi cei care se duc pe posturi de început au nevoie de recomandare de la sursă”, a spus profesorul ieşean. L-am mai întrebat dacă a avut multe prilejuri de a rămâne în străinătate şi de ce nu a făcut-o. “Mulţi români în străinătate trăiesc fel de fel de drame. Ajunşi acolo, nu e deloc uşor. Plus că înainte de 1989 ai fi putut să-i afectezi grav pe ceilalţi rămaşi în ţară, care ar fi avut mult de suferit din cauza represaliilor. Eu am un frate căruia aş fi putut să-i fac rău. Aşa că nu regret, şi din punct de vedere mental, după opinia mea, mă potrivesc mai bine aici, unii spun că-i mai bine acolo, dar nu-i chiar aşa”, a mai spus Aniculăesei. Am fost curios să aflu ce i-ar trebui învăţământului românesc ca să progreseze. “În primul rând trebuie să fie îndreptată atenţia către profesori, aici trebuie umblat. Şi eu pot spune asta pentru că nu am niciun interes, pentru că mă îndrept spre pensie. Dacă nu vom poziţiona dascălul acolo unde trebuie, vor rămâne în învăţămănt doar entuziaştii şi oamenii slab pregătiţi. Trebuie să nu fim nevoiţi ca profesori să ne epuizăm în meditaţii… Să nu se ajungă din nou ca un cadru să facă taximetrie cum a făcut un renumit profesor de fizică de la noi în paralel cu slujba de la catedră pentru a oferi o viaţă decentă familiei sale….”, a adăugat prof. univ. dr. Gheorghe Aniculăesei.
Portret academic. “Visiting Professor la University of Athens, Ohio, SUA”
Pro. univ. dr. Gheorghe Aniculăesei s-a născut la Oţeleni în 1953. După ciclul obişnuit gimnazial intră la Colegiul “Costache Negruzzi” din Iaşi, o adevărată “academie” a elitelor şcolare la Iaşi. Olimpic naţional, premiat de Gazeta matematică, în 1972 dă examen şi intră primul pe listă, cu nota zece, la Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, unde este şi astăzi cercetător şi profesor. În 1987 obţine doctoratul cu o teză ce are ca temă ecuaţiile diferenţiale, teza fiind supervizată de academicianul Viorel Barbu, o somitate în domeniu atât la Iaşi, cât şi în ţară, dar şi în străinătate. Din 1979 lucrează ca matematician şi apoi cercetător la Institutul de Matematică din Iaşi. După 1990 parcurge toate gradele didactice până la profesor la Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza”. Este visiting professor la University of Wuhan, China (2001) şi University of Athens, Ohio, U.S.A. (2005). Iată şi temele sale de cercetare: “Optimal control theory”, “H∞ - control problems”, “Stabilizability, controllability and numerical approximation of optimal control problems”.
Citește pe Antena3.ro
