Lupta anticorupţie este foarte vizibilă în România, mai ales din punct de vedere mediatic, dar pagubele sunt recuperate în proporţie de circa 10%. În alte ţări europene şi în Statele Unite ale Americii se urmăreşte recuperarea integrală a banilor şi sunt recompensaţi denunţătorii.
Ziua Internaţională Anticorupţie a fost sărbătorită, ieri, la Bucureşti printr-o dezbatere pe tema luptei anticorupţie, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. Au participat ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell, Remus Pricopie, rectorul SNSPA, Daniela Nemo ianu, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România, Devon Mahoney, agent special FBI, şi Neil McGregor, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Marea Britanie. Cei doi ambasadori au salutat progresele pe care le-a făcut România în ultimii ani în această luptă şi au dat exemple din ţările pe care le reprezintă. „Sancţiunile prevăzute pentru încălcarea legii sunt suficient de severe şi au determinat companiile americane să-şi schimbe modul de funcţionare”, a explicat ambasadorul SUA, Hans Klemm. Agentul special FBI Devon Mahoney a explicat care sunt principiile de bază ale luptei anticorupţie în SUA. “Nu încarcerarea unor oameni este scopul nostru, ci recuperarea prejudiciilor. La această luptă trebuie să participe toţi cetăţenii şi să se schimbe în primul rând mentalitatea oamenilor”, a spus Mahoney. Acesta a mai spus că cetăţenii Statelor Unite sunt încurajaţi să colaboreze cu FBI în lupta anticorupţie, prin recompense substanţiale: în funcţie de suma recuperată în urma unui denunţ, persoana care a sesizat neregulile primeşte între 10 şi 30% din banii recuperaţi, iar cea mai mare recompensă a fost de 14 milioane de dolari.
Şi DNA a sărbătorit ieri Ziua Internaţională Anticorupţie, arătând că încrederea în actul de justiţie este reflectată de numărul sporit al sesizărilor venite din partea cetăţenilor, chiar dacă în România nu sunt recompensate financiar.
În anul 2015, numărul sesizărilor făcute de cetăţeni şi peroane juridice la DNA a fost cu 40% mai mare decât anul trecut, iar în anul 2014 a crescut cu 75% faţă de anul precedent.