Asumarea Educaţiei, ca între prieteni

Premierul Emil Boc şi-a asumat, în Parlament, răspunderea asupra proiectului Legii educaţiei, în faţa a aproximativ 100 de aleşi ai Puterii şi după câteva ore de dispute cu Opoziţia pe tema neconstituţiona­lităţii acestui demers şi a încălcării regulamentului şedinţelor comune.

În timp ce premierul le băga pe gât parlamentarilor Legea educaţiei, în forma dorită de UDMR, preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean (PDL), ignora cu desăvârşire faptul că în sală nu era cvorum de lucru.
Proiectul Legii educaţiei se află în dezbaterea Senatului, fiind deja adoptat în vară de Camera Deputaţilor, dar premierul, presat de nemulţumirea UDMR, a decis să se prezinte în faţa Legislativului pentru a-şi asuma rapid răspunderea asupra lui, procedură ce exclude dezbaterile parlamentare şi adoptarea de amendamente.

Disputele cu Opoziţia au început de dimineaţă, la şedinţa Birourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, unde reprezentanţii PSD şi PNL au încercat să amâne şedinţa de asumare a răspunderii, pentru că judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să se pronunţe asupra consti­tu­ţi­onalităţii demersului, la sesizarea preşedintelui Senatului, Mircea Geoană. Opoziţia a invocat faptul că există o decizie similară a CCR, dată după ce tot Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea pe un alt proiect al Legii educaţiei, în 2009, decizie în care se arată că domeniul educaţiei este suficient de important pentru ca legea să fie supusă dezbaterii parlamentare şi a tuturor factorilor implicaţi. Deşi Opoziţia are majoritate în Birourile Camerelor, n-a reuşit joi să-şi im­pu­nă la vot punctul de vedere, din cauza absenţei a trei reprezentanţi: Dan Radu Ruşanu (PNL), Ioan Chelaru (PSD) şi Cornel Popa (PNL).

Mai mult, Regulamentul Senatului prevede în mod expres că o lege care a intrat în circuitul legislativ nu poate fi retrasă, din asta rezultând că legea aflată în dezbaterea Comisiei de învăţământ şi-ar putea continua parcursul, după cum a explicat pre­şe­dintele Senatului, Mircea Geoană. Acest lucru ar putea duce la situaţia în care textul legii care ar ieşi din dezbaterea Senatului să abroge textul legii pe care Executivul şi-a asumat răspunderea. Totuşi, a susţinut Geoană, Legea educaţiei în varianta Senatului ar putea fi adoptată în câteva săptămâni. În plenul reunit al celor două Camere, confruntarea a fost reluată, preşedintele Comisiei de învăţământ din Camera Depu­ta­ţilor, Cristian Dumitrescu, afirmând că „este inadmisibilă asumarea răspunderii în condiţiile în care o lege este în proces legislativ". Şi liberalul Eugen Nicolăescu a susţinut că până nu vine răspunsul CCR, „asumarea e în afara Con­sti­tu­ţiei".

„Legea e o catastrofă. Conţine elemente de neconstituţionalitate, de încălcare a dreptului de proprietate, a autonomiei universitare. E o nenorocire pentru învăţământ", a declarat Nicolăescu. UDMR însă a pledat pentru continuarea procedurii prin senatorul Gyorgy Frunda, care a catalogat drept „un abuz" demersul celor care vor să blocheze procesul legislativ. În faţa grabei cu care preşedintele de şedinţă Ioan Oltean (PDL) încerca să supună la vot ordinea de zi, Opoziţia nu a mai avut altceva de făcut decât să plece din sală lăsându-i pe Eugen Nicolăescu (PNL) şi Mircea Duşa (PSD) să ceară apel nominal pentru verificarea cvorumului de şedinţă, care se întruneşte doar în prezenţa a 236 de parlamentari. Număraţi unul câte unul, parlamentarii Puterii nu erau mai mulţi de 180, dar în faţa evidenţei,

Oltean a refuzat cu încă­pă­ţâ­nare să strige catalogul. La prezi­diu se mai afla, din obligaţie, şi vice­pre­şe­dintele Se­natului Teodor Me­leş­canu, dar şi chestorul Adrian Ţuţuianu (PSD), acesta din urmă anunţând la un moment dat că în sală sunt 183 de parlamentari. Oltean a ignorat acest anunţ şi a invocat articolul 22 din Regulament, care spune că „în timpul şedinţelor preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui şedinţei comune verificarea întrunirii cvorumului", dar şi că „preşedintele şedinţei comune va decide dacă acest lucru este necesar". Considerând că nu e necesară verificarea cvorumului, l-a invitat pe premier să-şi suţină demersul. Emil Boc a prezentat „virtuţile" legii pe care vrea să o promoveze urgent, în faţa unei săli care se golea pe măsură ce el vorbea. Nici măcar propriii parlamentari nu au avut răbdare să-l urmărească, aşa că, la final, mai erau în bănci doar vreo 90 de ascultători.


Critici şi încetarea lucrului la 1 noiembrie
Profesorii au protestat joi, iar ce­le cinci confederaţii sindicale au anunţat încetarea lucrului la 1 no­iem­brie, între orele 12:00 şi 16:00. Sindicatele din Educaţie nu pot fi de acord cu asumarea răs­pun­derii Guvernului pe Legea edu­caţiei. „Cu sindicatele nu s-a discutat deloc înaintea asumării răspunderii", ne-a declarat Anton Hadăr, preşedintele federaţiei sin­dicale din învăţământul universitar „Mater". Ieri au fost în grevă generală aproximativ 7.000 de cadre didactice din judeţul Su­cea­va, iar 2.600 de profesori au făcut grevă japo­ne­ză, pentru a protesta faţă de asumarea răspunderii Gu­vernului pe Legea edu­caţiei şi în semn de solidaritate cu profesoa­ra din Fălticeni aflată în greva foa­mei. În grevă au fost şi profesori din judeţele Constanţa, Bacău, Arad şi Braşov.

Sindicaliştii nu sunt de acord cu politiza­rea conducerii şcolilor şi cu eliminarea titularizării, care va face ca profesorii să ajungă exclusiv la mâna directorilor numiţi politic. „Altă problemă este că această finanţare per elev, prin care pentru copiii aparţinând mino­rităţilor se alocă o sumă mai mare decât pentru copiii români, va face ca finanţarea să facă minoritari din toţi elevii ro­mâni", a spus secretarul ge­neral al FSLI Liviu Pop, adău­gând că o altă problemă ma­joră este legată de noua structură cu zece clase şi 16 ani obligatoriu. „Şi absolvenţii de învăţă­mânt obligatoriu, având 16 ani, se pot integra în câmpul mun­cii, dar nici unul nu va avea nici o calificare", a adăugat Pop.
• Diana Scarlat


Încă o moţiune de cenzură
Liberalii au anunţat că vor iniţia moţiune de urgenţă ca urmare a asumării răspunderii, Eugen Ni­co­lăescu declarând că au început deja strângerea de semnături. Şi liderul deputaţilor social-de­mo­craţi Mircea Duşa a anunţat că PSD depune alături de PNL mo­ţi­u­ne de cenzură, textul urmând să fie finalizat azi. Conform procedu­ri­lor parlamentare, o moţiune trebuie depusă în trei zile de la mo­mentul prezentării legii pe care Guvernul îşi asumă răspunderea şi trebuie dezbătută în şedinţă comună la alte trei zile de la pre­zentarea ei. Astfel, este posibil ca săptămâna viitoare plenul Parlamentului să se reunească iar pentru a decide soarta Executivului.



Vezi Legea Educaţiei în varianta finală