Avem grilă, avem valoare, în salarii nu ne doare!

Întâlnirea grupului de lucru pentru elaborarea legii unice de salarizare a adus ieri schimbarea la modificare. Grila unică de salarizare s-a-ntors ca la Ploieşti, în prezenţa reprezentanţilor CSM la Ministerul Muncii. Coeficienţii viitoarelor salarii s-au schimbat, însă nici de data asta nu s-a ajuns la o concluzie finală.

Pe sistemul farfuridian "să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic", legea unică a lui 15 x X = ? ne pune în faţa unui sistem de calcul cu necunoscute, din care ar trebui să-nţelegem că s-a rezolvat problema reformei salariale în România. Reforma a fost sugerată încă din vara anului trecut de Banca Mondială şi impusă de Fondul Monetar Internaţional, cu ocazia împrumutului.

Doar la nivel teoretic s-a rezolvat, grila stabilind foarte clar o ierarhie şi eliminând uriaşele discrepanţe între salariile aceloraşi categorii de angajaţi. Ba se mai şterg cu buretele şi vreo 90 de sporuri, beneficii şi indemnizaţii acordate privilegiaţilor, după bunul plac al şefilor lor.

CRIOGENIA SALVEAZĂ IERARHIA
Numai că n-a zis nimeni că preşedintele Curţii Supreme va avea un salariu mai mic decât cel de aproape 15.000 de lei, cât are în prezent, adică 25 x 600, în loc de 15 x 600, cât stabileşte grila unică. Aşa că o să mai aşteptăm noi mult şi bine până când salariul minim pe economie va creşte atât de mare, încât să satisfacă ecuaţia 25 x X = 15 x Y, în care X = 600, salariul minim brut pe economie de acum.

Nici celelalte salarii mai mari decât etalonul stabilit - iniţial şi ulterior - prin grila-minune nu vor scădea, pentru a respecta "revizuirea", ci vor fi "criogenizate", până vor fi ajunse din urmă şi cele mici, hrănite în continuare artificial, cu pipeta, ca să nu ajungă la terapie intensivă din cauza crizei. Totuşi, s-a rezolvat o problemă la întâlnirea de ieri: nu se mai ia de la magistraţi să se dea la deputaţi, pentru că şi magistraţii au obţinut, pentru moment, procente destul de bune.

Casta profesională a magistraţilor este în prezent privilegiată prin legi speciale de salarizare care-i permit Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un salariu de bază de 11.750 de lei, mai mare decât cel al şefului statului, de numai 9.583 de lei. Bineînţeles că rezentanţii CSM nu au validat principiile elaborării noului proiect legislativ, aşa cum arăta el la prima strigare, iar de ieri şi-au făcut apariţia, alături de reprezentanţii confederaţiilor sindicale - şi ei nemulţumiţi - la discuţiile pe marginea grilei unice de salarizare.

Parlamentarii sunt în continuare pe deplin satisfăcuţi, pentru că salariile lor vor creşte conform grilei iniţiale, de la 11 x 600, cât au în prezent, la 12,95 x 600, adică vor avea cu aproape 800 de lei mai mult, iar valoarea va creşte o dată cu majorarea salariului minim brut pe economie, iar până la sfârşitul discuţiilor despre noile modificări vor rămâne, cel mai probabil, la fel.

ÎN AFARA LEGII
Nici grila unică nu prea e unică. Mai interesant decât recursul la ecuaţii cu mai multe necunoscute, pe care le putem calcula când ne plictisim, în lipsă de sudoku, integrame sau rebus, este faptul că mulţi bugetari păguboşi pentru buzunarul nostru au fost lăsaţi pe lângă lege. Din grilă - şi în varianta iniţială, şi în cea stabilită ieri - lipsesc bugetarii regiilor autonome, ai BNR şi ai altor instituţii care obţin venituri independente de stat.

Nici în cazul marilor societăţi comerciale, unde statul este acţionar majoritar, nu se aplică noua grilă, adică vor fi scutiţi de la "salarizarea unică" angajaţii CFR, Termoelectrica sau minerii. Toate aceste instituţii şi companii excluse din lege vor fi satele fără câini ale bunului plac în materie de salarizare.