Bac slab, pregătire şi mai slabă

Unii decani se pregătesc să introducă examene suplimentare pentru absolvenţii de liceu, considerând bacalaureatul foarte slab, însă mulţi alţii spun că vor menţine concursul de dosare pentru admitere. Principalul motiv: finanţarea, făcută în funcţie de numărul de studenţi.

Dacă la Politehnică se pregătesc de anul acesta examene suplimentare pentru proaspeţii absolvenţi de liceu, la mai multe facultăţi, deoarece Ecaterina Andronescu, rectorul UPB, consideră că bacalaureatul în noua formulă este nerelevant, rectiorii altor universităţi şi mulţi dintre decanii facultăţilor la care admiterea s-a făcut în ultimii ani pe baza concursurilor de dosare, preferă să menţină vechiul sistem, deşi au aceeaşi părere proastă despre modul de examinare a absolvenţilor de liceu la bacalaureatul pe stil nou.

Decizia de menţinere a concursului de dosare are cel puţin trei motive foarte importante: finanţarea făcută în funcţie de numărul de studenţi; slaba pregătire a elevilor de liceu în timpul celor patru ani de studiu, nu numai pentru bacalaureat; şi timpul foarte scurt rămas până la admitere, care nu le mai permite modificarea metodei deja anunţate.

PREUNIVERSITARUL, LA PĂMÂNT
E o bătaie de joc ce se întâmplă cu învăţământul preuniversitar. Nu ştiu dacă s-a făcut conştient, dar inconştienţa e la fel de gravă în momentul acesta, pentru că ce s-a stricat nu se mai poate pune la loc decât cu muncă foarte mulă. Toate facultăţile simt acest lucru. A rămas un număr de copii excepţionali, dar sunt mai puţini.

S-a redus drastic numărul celor care pe vremuri erau serioşi, muncitori, veneau cu cunoştinţe bine puse la punct, apoi le dezvoltau în timpul facultăţii", explică Victor Ţigoiu, decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică, din cadrul Universităţii Bucureşti. La această problemă se adaugă sistemul de credite, care-i ajută pe studenţii foarte salb pregătiţi să ajungă până în ultimul an de facultate, iar la final obţin şi diplomele de licenţă, chiar dacă trebuie să încerce de mai multe ori.

"Pe de altă parte, suntem legaţi de mâini şi de picioare din cauza finanţării pe număr de studenţi. Dacă ai studenţi puţini, suma care vine de la buget pentru instituţie, inclusiv pentru salariile cadrelor didactice, este mai mică. Selecţia devine aberantă, fiind făcută nu pe calitate, ci pe cantitate", mai spune decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică. O departajare se poate face numai la Master, unde ajung studenţi mai bine pregătiţi, care vor să se perfecţioneze.

UNIVERSITĂŢILE SUFERĂ
Decanii mai multor facultăţi consideră că situaţia învăţământului este tragică, pentru că, deşi s-a păstrat un procent de 5%-10% de studenţi excelenţi, a scăzut drastic numărul "clasei de mijloc" a studenţilor. În ultimii ani s-a constatat că de la aproximativ 60%-70% dintre studenţi de nivel acceptabil, procentul acestora a scăzut la aproximativ 20%, restul fiind submediocri. Cadrele universitare dau vina pe legislaţia în vigoare, mai ales pe problemele de finanţare.

"Singurul lucru bine gândit în teoretica viitoarei legi a învăţământului, este ierarhizarea universităţilor după rezultatele la cercetare. Asta conduce la finanţarea corespunzătoare. Atunci universităţile serioase vor începe să-şi selecteze foarte atent studenţii, iar asta se va simţi în timp, prin absolvenţii pe care îi vor da. Asta va dura, dar dacă nu începem niciodată, nu vom ajunge la nici un rezultat.

Partea proastă este că vor să introducă şi la nivel de liceu finanţarea pe număr de elevi, ba vor să finanţeze şi elevii care merg la şcolile private", mai spune Victor Ţigoiu. Aceeaşi părere proastă despre calitatea pregătirii absolvenţilor de liceu o are şi decanul Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti, Romulus Vasile Brâncoveanu, care spune că se va lua în considerare şi în următorii ani examenul de bacalaureat.

"Vom continua cu examenul de admitere în aceeaşi formulă ca până acum, adică media de la bacalaureat 75% şi 25% media generală a celor patru ani de la liceu. Modalităţile de admitere sunt anunţate din timp şi nu putem face modificări doar cu câteva luni înainte. Ar însemna să introducem la rândul nostru un factor perturbator", spune decanul Facultăţii de Filosofie.

El mai spune că departajarea se va face după primul an de facultate, pentru că bacalaureatul, oricât de slab ar fi, rămâne irelevant în raport cu pregătirea foarte slabă a elevilor. "Elevii nu ştiu să scrie româneşte nu din cauza examenului de bacalaureat, ci din cauza a ceea ce au învăţat înainte. Faptul că discuţiile referitoare la învăţământul nostru se limitează numai la examene şi la manuale, denotă faptul că nu se cunoaşte problema sistemului. Există mai multe modalităţi de a selecţiona studenţii, dar nu există o cultură a acestor modalităţI", mai spune Romulus Brâncoveanu.

CREDIBILITATEA COMPETENŢELOR
ŞI la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti se merge în continuare pe concurs de dosare, dar nu s-a luat încă o hotărâre în privinţa ponderii pe care o va avea certificatul de competenţe lingvistice. "Nu organizăm nici un fel de examen suplimentar. Este o ciudăţenie de ani şi ani a învăţământului românesc, pentru că se fac lucrurile din mers. Mai sunt câteva luni până la admitere şi ar fi stupid să schimbăm acum.

E păcat că au introdus această formulă de bacalaureat cu forţa, prematur, dar modificările produse anul acesta sunt, din punctul meu de vedere, binevenite. Problema este legată însă de credibilitatea acestor certificări. Noi trăim în continuare cu ideea asta că un examen serios este ăla la care curge mult sânge, dar nu este aşa. Deocamdată nu luăm în calcul competenţele de comunicare. Depinde de credibilitatea pe care o va dobândi în timp această certificare.

Subiectele n-au fost foarte inspirate, trebuie să recunosc", spune Liviu Papadima, decanul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti. Decanul mai spune că nivelul mediu de pregătire este în scădere, dar aceasta este o consecinţă firească a "masificării învăţământului".