Sapte ani de contract, 54 de kilometri de autostrada si cheltuieli de 1,5 miliarde de euro - acesta este bilantul la zi al Bechtel in Romania.Contractul in baza caruia s-a reusit aceasta performanta este clasificat secret de stat, insa clauzele paguboase vor fi facute publice imediat dupa semnarea noului acord cu Bechtel. Promisiunea a fost facuta vineri de Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, care a declarat ca imediat ce va fi semnat noul contract cu compania americana, ministerul va anunta noile conditii de contractare.
De altfel, Ministerul Transporturilor si CNADNR au renegociat noua forma de contract cu Bechtel mai bine de sase luni. In urma sedintei de Guvern de miercuri, Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, a anuntat ca Bechtel va mai construi in Romania doar tronsonul de 64 de kilometri dintre Suplacu de Barcau si Bors. Intrebata care sunt penalitatile aplicate in acest caz, Boagiu a tinut sa precizeze ca statul roman nu va plati nici un ban companiei pentru intreruperea contractului. De altfel, unul dintre cele mai interesante secrete ale contractului semnat in 2003 cu compania americana si dezvaluite de Jurnalul National este faptul ca partea romana nu avea clauze de reziliere. Bechtel putea pleca oricand din contract, partea romana nu. Compania americana a ramas insa mai bine de sapte ani in tara, intrucat conditiile stipulate in contractul semnat ii erau favorabile intru totul. O alta clauza interesanta din vechiul contract Bechtel prevedea ca in fiecare luna compania americana sa primeasca un bonus de un milion de euro cheltuieli indirecte.
Pentru moment este cunoscut doar faptul ca, potrivit noului contract, firma americana s-a angajat sa construiasca tronsonul din vestul tarii la un pret de 6,9 milioane de euro/km fata de 20 de milioane de euro pe kilometru, cu cat construisera inainte. In acest moment, tronsonul de la Suplacu de Barcau se lauda cu o proportie de 41% din lucrari. Cei 64 de kilometri ar trebui sa fie finalizati pana in 2013.
Jurnalul National a relatat de altfel modul in care in 2009 tronsonul construit de Bechtel in vestul tarii s-a scumpit peste noapte. Pentru ca Autostrada Transilvania sa ajunga la granita cu Ungaria, statul s-a gandit sa sacrifice o parte din campul petrolier de la Suplacu de Barcau. Solutia prin care un viaduct va traversa zona de sonde a ridicat pretul autostrazii cu 250 milioane de euro. Bani de la buget. Surse din CNADNR au confirmat ca primul studiu ocolea sondele de petrol si, implicit, milioanele de euro.
Intoarcerea din condei al traseului autostrazii a facut ca acei 64 de kilometri sa se scumpeasca brusc. Dintre toate rutele posibile, s-a intamplat ca Autostrada Transilvania sa traverseze zona vestica a zacamantului de petrol de la Suplacu de Barcau. Acesta este, la fel de intamplator, un zacamant "foarte important" pentru compania care il detine, OMV Petrom, avand o productie de petrol de aproximativ 1.000 de tone/zi.
Autostrada Transilvania are, cel putin pe hartie, o lungime de 415 kilometri. Gandita in afara Coridorului IV, construita integral pe bani de la buget, Autostrada Transilvania a fost multa vreme vazuta ca "viza" Romaniei spre NATO. Dincolo de culisele politice, cert este ca proiectul semnat in 2003 cu o valoare estimata de 2,2 miliarde de euro ar fi trebuit sa fie gata in 2012. In sapte ani insa, din Autostrada Transilvania au fost inaugurati 54 de kilometri, intre Turda si Gilau. Centura Brasovului, care se face pe bani europeni, a fost negociata dur la Bruxelles. Motivul? CNADNR a trebuit sa dea asigurari ferme ca centura pe fonduri europene nu va fi legata de Autostrada Transilvania, construita in afara Coridorului IV Paneuropean.