BNS ACUZĂ AUTORITĂŢILE / Încurajarea evaziunii fiscale

Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) susţin că bugetul României este jefuit cu aprobarea instituţiilor statului, iar sănătatea populaţiei este pusă în pericol de produsele de contrabandă.

Sindicaliştii se tem că în următorii doi ani criminalitatea economică va scăpa de sub control, iar reţelele organizate de evaziune fiscală şi de contrabandă "vor face legea pe piaţă" în perioada imediat următoare. BNS face această estimare pe baza informaţiilor furnizate de sindicatele din mai multe ramuri economice, din care reiese că România se confruntă cu o creştere îngrijorătoare a infracţionalităţii economice, în faţa căreia instituţiile statului – cu rol de control şi sancţiune – rămân fără reacţie.

INTERESE ŞI ŢEPE. Sindicaliştii mai acuză autorităţile şi instituţiile statului de legături cu unii afacerişti ale căror interese le servesc şi cer Guvernului să acţioneze imediat împotriva celor care eludează legile. BNS mai trage un semnal de alarmă cu privire la o "ţeapă" de 220 de milioane de euro la bugetul statului, dată cu vin. Federaţia AGROSTAR, afiliată la BNS, a sesizat faptul că în ultimul an cei 108 agenţi comerciali din segmentul băuturilor alcoolice produc şi comercializează băuturi alcoolice fără să plătească accize către buget. Deşi peste 200 de milioane de euro n-au mai ajuns la buget, firmele respective nu pot fi acuzate că încalcă legile, iar principalii vinovaţi sunt Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Ministerul Agriculturii şi Ordinul 142/februarie 2008, care permite comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate şi a băuturilor intermediare în condiţii neclare. Mai mult, România este singura ţară din Uniunea Europeană care mai permite producerea şi comercializarea de băuturi "fermentate liniştit" sau vinul "la pet", fabricat din alcool etilic şi un cocteil nociv de chimicale. Reprezentanţii AGROSTAR spun că ar fi trebuit să fie interzisă comercializarea acestor "bombe" începând cu data de 1 ianuarie 2007, când România a intrat în UE, dar aceste măsuri nu au fost luate. Din contră, prin blocarea modificării Ordinului 142 s-a acordat agenţilor comerciali un răgaz de un an în care au produs 4,3 milioane de hectolitri de "cocteil chimic". BNS cere interzicerea producerii băuturilor alcoolice fermentate nedistilate şi a băuturilor intermediare sau măcar accizarea băuturilor de acest fel, dacă se consideră că menţinerea lor este vitală pentru România. Sindicaliştii mai cer clarificarea cadrului legal, desfăşurarea unor anchete la ANPC şi la Ministerul Agriculturii şi sancţionarea celor responsabili de tergiversarea transpunerii legislaţiei europene.

CONSERVE ŞI SUVEICI. Reprezentanţii BNS au explicat ieri, într-o conferinţă de presă, cum funcţionează sistemul fraudei pe bază de "conserve cu datorii": "O «conservă» este o persoană fizică ce ajunge să acumuleze, în urma unui şir de suveici, datorii ale unor societăţi comerciale mari cât bugetul unui oraş pe un an. O fantomă care nu deţine nici un fel de proprietăţi, împotriva căreia statul nu se poate îndrepta să-şi recupereze datoriile, pentru că nu are pe ce să-i pună sechestru, o persoană cu un «spate» suficient de bine asigurat ca să îşi permită să joace un rol periculos". Conform BNS, în România există mii de "conserve", reţeaua fiind foarte bine organizată, iar autorităţile de control, atunci când fac controale reale, nu pot recupera creanţele uriaşe datorate bugetului consolidat de la acestea. "Sistemul funcţionează pe bază de reţea, deloc complicat, folosindu-se de complicitatea pasivă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, dar şi a Oficiului Registrului Comerţului: Societăţile comerciale (multe în zona tranzacţiilor cu produse agricole şi materiale de construcţii) acumulează datorii la bugetul consolidat de stat sau către terţi. Intervin intermediarii care se oferă să găsească un cumpărător dispus să preia societatea datoare. «Taxa» de intermediere este între 2% şi 10% din valoarea creanţelor cunoscute, iar din cercul intermediarilor fac parte inclusiv politicieni, oameni de afaceri sau chiar lideri de sindicat. Conserva săracă, fără nici un fel de bunuri în proprietate, preia societatea şi nu plăteşte niciodată datoriile respective", explică reprezentanţii BNS, cerând identificarea "conservelor" şi anchetarea firului până la intermediar şi primul proprietar. BNS mai acuză şi "sifonarea TVA şi a impozitului pe profit" practicată într-o proporţie semnificativă în zona producţiei şi comercializării de cereale şi alte modalităţi de a înşela statul, pagubele fiind plătite în final de toată lumea.