Budapesta îl priveşte pe premierul Ungureanu prin prisma maghiară

Numirea lui Mihai Razvan Ungu­reanu in functia de premier este pri­vita cu simpatie de presa din Ungaria. 'Noul premier roman s-ar descurca bine si la un examen in limba maghiara. El exceleaza in engleza, germana si franceza. Insarcinat cu formarea noului Guvern, pe Mihai Razvan Ungureanu il leaga mai multe lucruri de unguri, nu doar numele sau. Din CV-ul sau se poate citi ca are cunostinte de limba maghiara si citeste la nivel satisfacator in limba noastra.

Fostul ministru de Externe s-a remarcat printr-o buna mediere a relatiilor romano-maghiare. Un exemplu important este faptul ca l-a convins, in 2005, pe premierul Calin Popescu Tariceanu ca prima vizita externa sa fie la Budapesta. Cat priveste subiectul autonomiei, Ungureanu a fost mereu adeptul descentralizarii administrativ-teritoriale, marturisind despre ceangaii din zona Moldovei ca dispun de un element roman fantastic de puternic', noteaza Nepszabadsag.

Cotidianul Nepszava atrage atentia asupra faptului ca UDMR i-a impus Cabinetului Ungureanu continuarea reformei in sanatate, in schimbul trecerii Guvernului la votul din Parlament. 'Ungureanu si-a prezentat Cabinetul cu acordul li­derului PDL, Emil Boc, care a semnalat imediat ca exista majoritatea parlamentara pentru acceptarea noului Guvern. Numirea lui Mihai Razvan Ungureanu s-ar putea dovedi inspirata. Partenerii minoritari din coalitie, UDMR si UNPR, sustin Ca­bi­netul propus de Ungureanu, men­tinandu-si astfel ministri din Guvernul Boc.

Sprijinul UDMR a fost conditionat de cateva promisiuni ale noului Cabinet. Mihai Razvan Ungureanu si-a asumat solutionarea cazului Facultatii de Medicina in limba maghiara de la Targu-Mures, de asemenea accepta­rea in forma initiala a legii mino­ri­ta­tilor, elibera­rea de orice responsabilitate in fata justitiei a membrilor comisiilor de restituire a bunurilor bisericesti, conti­nuarea lucrarilor la Autostrada Transilvania, si aplicarea reformei in sanatate, motivul initial pentru care romanii au iesit in strada. PDL mi­zeaza pe nume noi, fete noi, fara o ac­tivitate politica iesita din comun. Pana acum pare o mutare inspirata din partea presedintelui Traian Ba­ses­cu, iar Ungureanu se bucura si de o oarecare simpatie a mediei din Romania.'

Intr-un articol intitulat 'Coalizare cu jigniri', jurnalistii de la Magyar Hirlap isi indreapta atentia catre mi­siunea UDMR in noul Cabinet. 'In echipa lui Ungureanu nu se regaseste nici un ministru PDL din Guvernul Boc. UDMR si-a pastrat toti ministrii. Laszlo Borbely a subliniat ca datoria noului Guvern va fi si aceea de a aplica legea minoritatilor cu un nou capitol destinat imbunatatirii relatiilor interetnice. Prioritar va fi infiintarea sectiei in limba maghiara a Facultatii de Medicina de la Targu-Mures. Rectorul Universitatii a suspendat din functie un profesor, pe motiv ca este prea ocupat cu infiin­ta­rea facultatii in limba maghiara, invocand, de asemenea, presiuni politice de la Budapesta, exercitate prin vizite ale reprezen­tan­tilor Ambasadei Ungariei la Bucuresti.'

Reuters: Abordarea FMI poate fi dezastruoasa pentru Romania
Abordarea dura a FMI poate fi de­zas­truoasa in Romania, potrivit unui articol publicat de doi analisti ai Reuters pe blogul agentiei, care comenteaza ca 'rigoarea excesiva' promovata de institutia financiara ar putea provoca daune pe termen lung. Conditiile draconice impuse de FMI au dus la reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, mai mult decat oriunde in alta parte.

Premierul Emil Boc a demisionat, iar 'fortele antireforma au prins curaj', astfel incat raul provocat de rigoarea excesiva a Fondului ar pu­tea fi de lunga durata, avertizeaza autorii articolului, Martin Hutchinson si Christopher Swann, care si-au exprimat punctul de vedere personal. Din pacate, in tratamentul aplicat Romaniei, FMI a revenit la reputatia sa de 'vampir', se arata in articol, care enumera intre ma­su­rile cerute de FMI desfiintarea a 100.000 de locuri de munca, redu­cerea salariilor si majorarea TVA, care au afectat direct populatia saraca. Astfel de masuri dure ar putea sa aiba insa un efect contrar. Prin intarirea fortelor politice antireforma, FMI ar putea indepar­ta Romania de stra­tegiile pe care le incurajeaza, avertizeaza autorii.

In mod evident, Romania nu are ne­voie de masuri extreme. FMI ar pu­tea sa ajute tara sa scape de mos­te­nirea regimului Ceausescu. In schimb, severitatea exagerata risca sa submineze democratia fragila din Romania, iar protestele de stra­da au contribuit la caderea Guvernului, apreciaza cei doi analisti. (Mediafax)