Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un studiu realizat de Agenția pentru finanțarea învățământului superior în parteneriat cu SNSPA dezvăluie ineficiența politicilor publice privind echitatea în învățământul superior. Accesul la universități rămâne problematic pentru tinerii cu dificultăți financiare.
Foarte mulți absolvenți de liceu nu știu nimic despre existența burselor atunci când se hotărăsc să meargă la facultate, arată un studiu recent. De altfel, bursele nu reprezintă o garanție financiară. Experții au estimat că suma minimă necesară acoperirii costurilor privind cazarea și masa ar fi de 570 lei/lună. În acest moment, niciuna dintre bursele acordate în România, fie ele sociale sau de merit, nu atinge acest prag. Rezultatul: niciun student român, oricât de sărac sau genial, nu își poate asigura existența din bursă.
“Bursele sociale nu îmbunătăţesc accesul la studii superioare pentru studenții care aparțin unor categorii defavorizate. Nu influențează decizia tinerilor de a studia în niciun fel”, spune coordonatorul studiului, Cezar Hâj, expert pe Politici Publice la Agenția UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării). Nici bursele de performanță nu-i motivează pe studenți, aceștia recunoscând în cadrul interviurilor că învață pentru dezvoltarea personală, și nu pentru suma oferită de stat.
Studentul second hand
Bursa socială este un sprijin financiar acordat de către stat studenților cu resurse materiale limitate. Un student are dreptul la bursă socială dacă provine din sistemul de protecție a copilului, dacă suferă de o boală cronică sau dacă venitul lunar mediu pe membru de familie este mai mic decât salariul de bază minim. În practică, universitățilenu sunt foarte impresio-nate de studenții săraci și adesea impun criterii noi, restrictive. Nu toți bursierii sociali au asigurat un loc în cămin. Deși legea permite unui student să ia și bursă socială, și bursă de performanță, dacă se califică pentru amândouă, acest lucru se întâmplă foarte rar în practică. Mai mult, în unele cazuri se cere ca studenții dezavantajați să nu aibă restanțe, sau să nu aibă media sub 7, deziderate greu de atins pentru un student obligat să muncească pentru a se întreține. De fapt, personalul din universități are o atitudine defavorabilă față de bursele sociale, considerându-le burse „second hand”, „subterfugii” adoptate de cei care nu învață suficient de bine încât să se califice pentru o bursă de performanță.
Fondurile pentru săraci și eminenți, la grămadă
Conform rezultatelor studiului, managementul universităților este în general convins că foarte mulți studenți fraudează sistemul pentru a obține burse sociale. Ei se plâng că nu au capacitatea de a susține anchete sociale la domi¬ciliul studenților, neputând astfel verifica veridicitatea cererilor. Acesta este motivul pentru care universitățile evită în general să aloce prea multe fonduri pentru burse sociale, preferând să acorde sprijin financiar strict în baza criteriului de performanță academică.
Neînțelegerile pornesc de la faptul că universitățile de stat primesc un fond comun pentru burse. Ele decid apoi cum împart această sumă în burse sociale și burse de performanță (acordate pe baza rezultatelor la învățătură). Datorită resurselor insuficiente, experiența arată că universitățile aleg să aloce numai 15-25% din totalul fondurilor pentru bursele sociale. „Fondurile pentru burse de performanță trebuie neapărat despărțite de cele pentru burse sociale. Trebuie, de asemenea, suplimentat fondul general de burse și crescut și numărul de burse sociale”, propune Cezar Hâj.
Romii, tot departe de facultăți
Anul acesta au fost alocate la nivel de țară 416 locuri în 26 de universități pentru studenții de etnie romă. Locurile speciale s-au ocupat însă doar pe jumătate. „Politica este insuficient promovată și nu ajunge la beneficiarii ţintiţi”, concluzionează studiul privind politicile de echitate.
Conform cercetării, romii care ocupă locurile „sociale” sunt în realitate cei din pătura de sus, nicidecum cei dezavantajați. Din acest motiv, procentul de includere a romilor în învățământul superior nu a crescut deloc în ultimii ani. „Categoriile defavorizate (inclusiv romii) ar avea nevoie și de alte măsuri de sprijin cum ar fi consiliere sau sprijin financiar individual, nu doar locuri subvenţionate”, arată experții în educație.
Valorile medii ale burselor
la nivel naţional:
socială - 225 lei/lună
de studiu - 271 lei/lună
de merit - 354 lei/lună
de performanţă - 486 lei/lună
