Celula lui Horea din Cetatea Vauban a fost reintrodusă în circuitul turistic

Cea mai impunătoare din cele şase porţi ale Cetăţii Vauban din Alba Iulia, Poarta a III-a, a fost redată circuitului turistic, după mai bine de un deceniu de la demararea lucrărilor de restaurare şi care au costat peste 3,3 milioane de lei, informează Agerpres.

Lucrările de restaurare a Porţii a III-a au început în 1998, în timpul ministeriatului lui Ion Caramitru. Din păcate, între 2000 şi 2004, fondurile alocate de ministerul Culturii au fost mai mult decât minime. Actualul guvern a reluat alocarea de fonduri, bani acordaţi de la bugetul ministerului de resort. După ce timp de peste zece ani, Poarta a III-a, unde se află şi celula lui Horea, a fost ascunsă privirilor, întregul monument nemaiputând fi admirat de turişti, aceasta a fost dezvelită, marţi, în prezenţa restauratorilor, autorităţilor judeţene şi a ministrului Culturii şi Cultelor (MCC), Adrian Iorgulescu. În primăvara acestui an, a fost finalizată restaurarea părţii superioare a Porţii, mai exact a statuii ce îl reprezintă pe împăratul habsburgic Carol al VI-lea.


Proiectul de restaurare a Porţii a III-a este semnat de arhitect Gheorghe Lăncrănjan, lucrările fiind deosebit de laborioase. Au fost necesare intervenţii majore pentru hidroizolarea porţii, pentru refacerea statuilor şi a basoreliefurilor şi pentru curăţarea celorlalte componente artistice. Pentru ca restaurarea să fie completă, va fi refăcut şi podul mobil de lemn, replică a celui existent în epoca medievală, şi care va fi finalizat până la mijlocul lunii decembrie. Ultima referire documentară la vechiul pod mobil datează din 1849, din timpul asedierii cetăţii Alba Iulia în perioada revoluţiei. Nu se ştie în ce condiţii a dispărut podul mobil, iar şanţul a fost umplut cu pământ. Pentru a putea reconstrui podul, arhitecţii din Alba Iulia au studiat planurile cetăţii, aflate într-o arhivă din Viena, precum şi relatările despre cum anume se circula pe pod în timp de pace sau de război.

Şi Poarta a II-a a cetăţii medievale din Alba Iulia, distrusă în perioada interbelică şi din care se mai păstrează doar parte din stâlpii laterali şi câteva balamale, va fi reconstituită. Şi pentru refacerea celei de-a doua Porţi se va apela la fotografii-document. Totodată, specialiştii au cercetat deja fundaţiile şi fragmentele existente. De asemenea, se va reface şi Dealul Cetăţii, dintre primele două porţi, revenindu-se la vechiul nivel de călcare. Astfel, se vor reface carosabilul din pavaj şi granit, trotuarele din granit şi piatră naturală, se va reabilita iluminatul stradal şi arhitectural şi va fi amenajată o rigolă. Durata de execuţie a lucrărilor va fi de 15 luni. De asemenea, se intenţionează şi refacerea şi reconstituirea porţilor V şi VI. Pe 30 noiembrie 2007, după un proces de renovare derulat timp de mai mulţi ani şi după ce au fost investiţi 550.000 de lei, a fost inaugurată Poarta a IV-a a cetăţii bastionare şi după ce, în decembrie 2006, a fost finalizată lucrarea de restaurare a Porţii I.

Cetatea din Alba Iulia a fost ridicată între anii 1714-1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Cetatea din Alba Iulia are şapte bastioane, respectiv Eugeniu de Savoia, Sf. Ştefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano şi Sf. Elisabeta. Intrarea se face prin şase porţi, decorate cu statui şi reliefuri. Trei dintre porţi erau spre oraş, iar celelalte trei erau spre câmpul de instrucţie. Din cele şase porţi, se mai păstrează în forma iniţială doar porţile I, III şi IV, iar din poarta a II-a s-au conservat doar stâlpii laterali.