Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a anunțat că trebuie schimbat modul de lucru al angajaților din Primărie, iar serviciile trebuie digitalizate. Declarațiile au fost făcute într-o conferință despre digitalizarea Bucureștiului, organizată în cadrul evenimentului Bucharest Tech Week - Tech Expo.
Primarul Clotilde Armand a explicat faptul că în Primăria pe care o conduce se folosesc în fiecare an aproximativ 5 milioane de coli de hârtie. A fost un șoc cultural, a povestit Armand în cadrul conferinței de la București.
„Când am ajuns la primarie am găsit 3.000 de angajați și dacă vorbim doar de aparatul primăriei sunt 5 milioane de coli A4 folosite anual, ceea ce înseamnă 100 de pagini pe zi de angajat. Este un mare șoc cultural pentru mine, ca și cum m-aș fi întors 50 de ani în timp", a afirmat primarul Sectorului 1.
Primarul a mai spus că în prezent se lucrează la mai multe proiecte privind digitalizarea instituției.
„Când am venit la primărie am găsit o primărie nedigitală, angajații nu aveau nici măcar adrese de e-mail de serviciu, dar trebuie să vedeți că erau cheltuiți foarte mulți bani pe partea de digitalizare. Numai la Poliția Locală sunt milioane de lei cheltuiți pe partea asta de digitalizare fără efecte pe care să le resimțim. Noi trebuie să schimbăm modul de lucru de până acum. Trebuie să folosim expertiza firmelor, pentru că fără aceasta nu vom reuși. În primărie nu există expertiză. Va trebui să facem asta într-un alt mod decât s-a făcut până acum. Fără să fie pe filieră politică. Va trebui să accesăm piața liberă. Dacă e vorba despre un serviciu public, da, se poate face printr-un parteneriat, dacă nu e vorba despre un serviciu public, va trebui să avem un caiet de sarcini clar și să achiziționăm în mod transparent și nediscreționar serviciul", a declarat Clotilde Armand.
Primarul a mai arătat că Primăria vrea să introducă sistemul cu senzori pentru colectarea selectivă a deșeurilor și pentru tot ceea ce înseamnă date de poluare.
„Parteneriatul public-privat are un specific. El trebuie să producă profit pentru partenerul privat. Partenerul privat, dacă nu are profit, nu va fi la fel de implicat. În România aceste tipuri de parteneriate pentru autostrăzi, spitale, parcări, locuri de joacă și altele nu pot fi gândite de oameni ca surse generatoare de profit. Și de aceea trebuie să fim puțin atenți când vorbim de parteneriate public-privat. O să vă dau un exemplu de succes: suntem într-un parteneriat public-privat când vine vorba despre accesul la servicii publice pentru persoane nevăzătoare. Aici nu este vorba despre un profit pentru firmă. Este un profit în sensul că ea își dorește ca persoanele nevăzătoare să aibă acces la serviciile publice și creează un anumit tip de aplicație. Este foarte clar că împreună aducem ceva comunității. Suntem foarte deschisi pe partea asta de parteneriate public-privat, dar tebuie să fim atenți să fie vorba despre un serviciu public. Deocamdată, pentru a beneficia de expertiza firmelor private, fiindcă fără această expertiză nu putem să mergem mai departe, lucrăm la caiete de sarcini", a precizat Clotilde Armand.
