Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Corespondenţă din Chişinău
Două monumente donate de România încă în anii 1990 Republicii Moldova provoacă dispute aprinse la Chişinău. Este vorba de un bust al scriitorului Liviu Rebreanu şi de monumentul Lupoaicei, hrănind copiii gemeni Romulus şi Remus. Autorităţile moldovene susţin că ambele sunt de o calitate proastă.
Două monumente donate de România încă în anii 1990 Republicii Moldova provoacă dispute aprinse la Chişinău. Este vorba de un bust al scriitorului Liviu Rebreanu şi de monumentul Lupoaicei, hrănind copiii gemeni Romulus şi Remus. Autorităţile moldovene susţin că ambele sunt de o calitate proastă.
Corespondenţă din Chişinău
Două monumente donate de România încă în anii 1990 Republicii Moldova provoacă dispute aprinse la Chişinău. Este vorba de un bust al scriitorului Liviu Rebreanu şi de monumentul Lupoaicei, hrănind copiii gemeni Romulus şi Remus. Autorităţile moldovene susţin că ambele sunt de o calitate proastă.
Monumentul "Lupoaica” a fost donat Chişinăului de către Asociaţia Românilor de Pretutindeni. În 1940, un monument identic a fost topit la Chişinău de sovietici. Noul monument a fost instalat în anii 1990, în cadrul unei ceremonii festive, afară, în faţa Muzeului Naţional de Istorie. În 2005, comuniştii au scos monumentul de pe postament, iar despre soarta lui nu se mai ştie nimic.
Ministrul moldovean al Culturii, Artur Cozma, a declarat, în cadrul unei dispute în Parlamentul de la Chişinău, că monumentul a fost dat jos pentru că a crăpat. El nu a putut spune dacă acesta va fi restaurat, dacă va fi turnat unul nou sau dacă nu cumva monumentul nici nu mai există şi ar trebui dat uitării: "Acest cadou al Asociaţiei Românilor de Pretutindeni este de cea mai proastă calitate. A fost turnat în condiţii neprofesioniste şi, pe parcursul anilor, s-au acumulat sedimente în interiorul acestei figuri din bronz care, într-o noapte geroasă, a crăpat ca o coajă de nucă. Respectiv, pentru a salva monumentul, noi l-am demontat”, a subliniat ministrul Cozma.
DONAŢIE. Pe fonul tensiunilor diplomatice din ultima vreme dintre autorităţile de pe cele două maluri ale Prutului, deputatul din opoziţie, Gheorghe Susarenco, suspectează autorităţile comuniste că ar tărăgăna restaurarea monumentului tocmai pentru că a fost donat de România.
De aici, disputa a alunecat spre refuzul autorităţilor comuniste de a instala, de mai mulţi ani, un bust al scriitorului Liviu Rebreanu pe Aleea Clasicilor din centrul Chişinăului. Ministrul Artur Cozma susţine că şi acest bust este de o calitate proastă şi că ministerul nu poate permite instalarea lui: "În ceea ce priveşte bustul lui Liviu Rebreanu, s-a luat decizia că valoarea artistică şi calitatea acelui bust este sub orice critică. Pe Aleea Clasicilor, care ea însăşi este un monument de importanţă naţională, nu poate fi instalat un asemenea bust”, a precizat oficialul moldovean.
ALTE MOTIVE. Dacă refuzul comuniştilor moldoveni de a permite instalarea bustului scriitorului român pe Aleea Clasicilor din Chişinău poate fi pus pe seama factorului politic, s-ar părea că în privinţa "Lupoaicei” n-ar trebui să existe probleme. Nu este, însă, aşa. Cel mai aprig ideolog al comuniştilor, Victor Stepaniuc, proaspăt numit în funcţia de vicepremier, responsabil de cultură şi mass-media, se indignează, în una din cărţile sale, de faptul că în inima Chişinăului a fost instalat acest monument cu inscripţia eminesciană "De la Roma venim, din Dacia traiană!”.
Două monumente donate de România încă în anii 1990 Republicii Moldova provoacă dispute aprinse la Chişinău. Este vorba de un bust al scriitorului Liviu Rebreanu şi de monumentul Lupoaicei, hrănind copiii gemeni Romulus şi Remus. Autorităţile moldovene susţin că ambele sunt de o calitate proastă.
Monumentul "Lupoaica” a fost donat Chişinăului de către Asociaţia Românilor de Pretutindeni. În 1940, un monument identic a fost topit la Chişinău de sovietici. Noul monument a fost instalat în anii 1990, în cadrul unei ceremonii festive, afară, în faţa Muzeului Naţional de Istorie. În 2005, comuniştii au scos monumentul de pe postament, iar despre soarta lui nu se mai ştie nimic.
Ministrul moldovean al Culturii, Artur Cozma, a declarat, în cadrul unei dispute în Parlamentul de la Chişinău, că monumentul a fost dat jos pentru că a crăpat. El nu a putut spune dacă acesta va fi restaurat, dacă va fi turnat unul nou sau dacă nu cumva monumentul nici nu mai există şi ar trebui dat uitării: "Acest cadou al Asociaţiei Românilor de Pretutindeni este de cea mai proastă calitate. A fost turnat în condiţii neprofesioniste şi, pe parcursul anilor, s-au acumulat sedimente în interiorul acestei figuri din bronz care, într-o noapte geroasă, a crăpat ca o coajă de nucă. Respectiv, pentru a salva monumentul, noi l-am demontat”, a subliniat ministrul Cozma.
DONAŢIE. Pe fonul tensiunilor diplomatice din ultima vreme dintre autorităţile de pe cele două maluri ale Prutului, deputatul din opoziţie, Gheorghe Susarenco, suspectează autorităţile comuniste că ar tărăgăna restaurarea monumentului tocmai pentru că a fost donat de România.
De aici, disputa a alunecat spre refuzul autorităţilor comuniste de a instala, de mai mulţi ani, un bust al scriitorului Liviu Rebreanu pe Aleea Clasicilor din centrul Chişinăului. Ministrul Artur Cozma susţine că şi acest bust este de o calitate proastă şi că ministerul nu poate permite instalarea lui: "În ceea ce priveşte bustul lui Liviu Rebreanu, s-a luat decizia că valoarea artistică şi calitatea acelui bust este sub orice critică. Pe Aleea Clasicilor, care ea însăşi este un monument de importanţă naţională, nu poate fi instalat un asemenea bust”, a precizat oficialul moldovean.
ALTE MOTIVE. Dacă refuzul comuniştilor moldoveni de a permite instalarea bustului scriitorului român pe Aleea Clasicilor din Chişinău poate fi pus pe seama factorului politic, s-ar părea că în privinţa "Lupoaicei” n-ar trebui să existe probleme. Nu este, însă, aşa. Cel mai aprig ideolog al comuniştilor, Victor Stepaniuc, proaspăt numit în funcţia de vicepremier, responsabil de cultură şi mass-media, se indignează, în una din cărţile sale, de faptul că în inima Chişinăului a fost instalat acest monument cu inscripţia eminesciană "De la Roma venim, din Dacia traiană!”.
