Cu vârfuri, pe vârfuri, contra crimei organizate

Încrederea scăzută în ministerele publice şi ce anume pot face procurorii pentru a schimba această percepţie, rolul procurorului general, de stâlp al justiţiei penale, şi independenţa investigativă a procurorilor, creşterea vitezei de reacţie şi a puterii de combatere a fenomenului infracţional, în contextul paradigmelor actuale, au constituit principalele teme de discuţii în cadrul celui de-al treilea Summit mondial al procurorilor generali şi al procurorilor-şefi, organizat la Bucureşti la 24 şi la 25 martie.

Capi ai ministerelor publice din 112 state şi reprezentanţi ai 16 organizaţii internaţionale ale procurorilor s-au adunat la Bucureşti, în încercarea de a face cât mai eficient frontul comun de luptă deschis împotriva crimei organizate, care ne afectează viaţa, sub toate aspectele ei. Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a dat startul discursurilor la ceremonia de deschidere a Summit-ului, la care au participat atât preşedintele ţării, Traian Băsescu, cât şi primul-ministru, Emil Boc.

IPOSTAZĂ DIFICILĂ
În speech-ul ţinut la deschiderea lucrărilor, şeful Ministerului Public român, Laura Codruţa Kovesi, a precizat că Summit-ul Mondial este o oportunitate unică de dezbateri şi schimb de idei între procurorii generali din toate sistemele judiciare, în scopul de a găsi soluţii care să corespundă nevoilor cetăţeanului contemporan de a trăi într-un climat de încredere în justiţie. "Procurorii generali sunt într-o ipostază dificilă. Ei se află în raporturi complexe cu puterea executivă, pentru realizarea politicii penale a statului, şi cu puterea legislativă, pentru actualizarea legislaţiei. Aceeaşi complexitate a raporturilor este prezentă şi în relaţia cu mass-media, pentru a informa corect asupra unor fapte şi evenimente de interes public, dar şi cu propriul sistem, pe care trebuie să-l direcţioneze spre realizarea funcţiei sale fundamentale", a spus Kovesi.

BOC ŞI PREŞEDINTELE
Şeful statului a mulţumit audienţei pentru participarea la o întâlnire atât de importantă pentru îmbunătăţirea cooperării internaţionale şi a schimbului de informaţii între parchetele din întreaga lume, cu scopul de a identifica astfel cele mai eficiente modalităţi de luptă împotriva criminalităţii organizate transfrontaliere. "Ameninţările globale îndeamnă la o poziţie comună (...) şi la o uniformizare a procedurilor diferitelor state", a spus Traian Băsescu. "Un rol important îl are procurorul, în virtutea atribuţiilor sale de apărător al valorilor sociale. Misiunea procurorului în societate este esenţială", deoarece "societatea aşteaptă garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor fiecărei persoane", a spus Traian Băsescu. Preşedintele a subliniat şi faptul că Ministerul Public este responsabil pentru creşterea încrederii populaţiei în sistemul judiciar.

Primul-ministru, Emil Boc, a fost mai puţin inspirat decât preşedintele, şeful Guvernului preferând adresarea directă prin folosirea persoanei a doua plural. "Ştiu la ce presiuni trebuie să faceţi faţă. E un cumul de presiuni: politice, mediatice, populare, tentaţia corupţiei şi chiar violenţe fizice. Un complex de ameninţări. În privinţa presiunilor politice, este clar că există tentaţia politicianului de a utiliza telefonul (n.r. - vezi telefonul ex-premierului Tăriceanu către fostul procuror general, Ilie Botoş)", a spus Emil Boc. În plus, parcă uitând că nu vorbeşte doar procurorilor români, premierul, de la tribună, s-a apucat să dea şi sfaturi prin aceeaşi adresare directă, ce poate jigni prin ceea ce presupune dincolo de cuvintele: "Sfatul meu este: nu răspundeţi la apelurile politice făcute de unii lideri ai partidelor politice!".

Desigur că după un asemenea speech, pe care l-a început citând din Montesque, apropo de "limitele împotriva abuzului de putere", şi l-a încheiat sfătos, la pauză, în momentul fotografiei oficiale cu toţi participanţii, premierul român a simţit nevoia "să rămână la înălţime", pozând "pe vârfuri".

"INFRACŢIONALITATEA GUVERNAMENTALĂ"
După reluarea lucrărilor, procurorul general al României a vorbit despre independenţa procurorului şi a sistemului, în ansamblul său. "Din punct de vedere al independenţei sistemului, este esenţială existenţa unei delimitări clare şi transparente a serviciilor de procuratură de clasa politică. Moralitatea vieţii politice a căpătat o importanţă din ce în ce mai mare în dezbaterea publică, iar aşa-numita «infracţionalitate guvernamentală» a căpătat o relevanţă socială semnificativă. S-ar crea astfel riscul ca orice intervenţie externă în activitatea procurorilor să fie interpretată ca o încercare de a favoriza un client politic sau de a hărţui un adversar", a spus Kovesi. Procurorul general a subliniat ideea că această independenţă nu implică absenţa oricărui raport cu puterile executivă şi legislativă.

RELAŢIA CU PRESA, MOTIV DE SUMMIT
Procurorul general al Olandei, Harm Brouwer, a tratat un subiect sensibil atât pentru serviciile de procuratură din lume, cât şi pentru mass-media, şi anume transparenţa ministerelor publice şi influenţa exagerărilor presei asupra opiniei publice. De altfel, alături de "experienţa personală", mass-media a fost numită ca factor de influenţă în scăderea încrederii populaţiei în serviciile procuraturii şi de Harald Range, procuror general pe lângă Curtea de Apel Celle, Germania. Acesta a afirmat chiar că despre rolul presei în crearea imaginii ministerelor publice este atât de vorbit, încât poate constitui tema unui alt summit mondial al procurorilor generali.

Amintim că primul summit mondial al procurorilor generali a avut loc în Guatemala în 2004, unde au participat 75 de state membre ONU, iar al doilea, în noiembrie 2005, în Qatar.