Cum l-a “sechestrat în Europa” spionajul pe preşedintele Boliviei

Totul pentru Snowden, totul pentru victorie: capturarea “trădătorului NSA”

Cazul Edward Snowden a provocat un incident diplomatic multinaţional. Avionul preşedintelui bolivian Evo Morales a aterizat, în fine, miercuri după-amiază pentru o escală tehnică pe aeroportul din Las Palmas, Canare, după ce preşedintele fusese blocat timp de 13 ore la Viena, pentru că i se refuzase accesul în spaţiul aerian al mai multor ţări europene, care bănuiau că-l are la bord pe fostul consultant al agenţiei americane NSA Edward Snowden.

Tânărul se află la originea dezvăluirilor extrem de deranjante referitoare la un program secret american de supraveghere a comunicaţiilor mondiale.

Gata să-i acorde azil lui Snowden

Incidentul diplomatic s-a produs la câteva ore după ce Morales a declarat, la încheierea unei vizite la Moscova, marţi, că ţara sa este gata să-i acorde azil fugarului american, dat în urmărire de SUA pentru spionaj, şi refugiat în prezent pe aeroportul Şeremetievo din Moscova.

Spania a anunţat miercuri dimineaţă că va autoriza survolarea teritoriului său, precum şi o escală tehnică pentru avionul lui Evo Morales, aflat în drum spre Bolivia, la întoarcerea din vizita la Moscova. Anterior, Bolivia a anunţat că mai multe ţări europene au refuzat accesul în spaţiul lor aerian al avionului lui Morales, bănuind că informaticianul american dat în urmărire este la bord.

“Ca o răpire”

“A fost practic precum o răpire timp de 13 ore”, a protestat preşedintele bolivian, furios, într-o conferinţă de presă pe aeroportul austriac. El a acuzat Franţa, Italia, Portugalia şi Spania, care i-au refuzat iniţial accesul în spaţiul aerian. “Este o eroare istorică”, a spus el, vorbind despre “o provocare la adresa Boliviei şi a întregii Americi Latine, o agresiune la adresa Americii Latine”.

Preşedintele trebuia să revină la La Paz marţi seara, dar avionul său a fost obligat să aterizeze la Viena, mai multe ţări refuzându-l, din cauza lui Snowden. Bolivia a dezminţit că acesta s-ar afla în avion. Poliţişti austrieci s-au urcat în avion pentru un control, după acceptul pilotului şi al lui Morales. Dar avionul nu a fost scotocit, în lipsa unui motiv legal pentru o verificare, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne austriac.

Se vor plânge la ONU

Ambasadorul Boliviei la ONU a declarat că ţara sa va denunţa aceste fapte la secretarul general al ONU. Peripeţiile preşedintelui Morales i-au indignat pe aliaţii Boliviei din America Latină.
O sută de manifestanţi au dat foc miercuri mai multor drapele franceze la La Paz şi au aruncat cu pietre în Ambasada Franţei în Bolivia, ca reacţie la refuzul Franţei de a-l lăsa pe preşedintele Evo Morales să pătrundă în spaţiul său aerian. Mobilizaţi de organizaţii apropiate preşedintelui Morales, protestatarii au denunţat nu doar Franţa, ci şi Portugalia, Spania şi Italia. “Franţa, afară din Bolivia!”, “Franţa, indianul Morales este salvatorul lumii!”, “Franţa ipocrită, Franţa colonialistă!”, au scandat manifestanţii.

Azil refuzat

De cealaltă parte, Snowden a încasat marţi un refuz categoric din partea mai multor ţări cărora le-a solicitat azil politic. Aflate în contact cu numeroase capitale, SUA au declarat că au speranţe serioase că fostul consultant al NSA se va întoarce în SUA.

Iar America lui Barack Obama dezamăgeşte lumea, credea Financial Times. “A trecut o lungă perioadă de timp, dar în sfârşit fanteziile lumii despre Barack Obama se prăbuşesc, iar în Europa, în trecut sediul cultului global al lui Obama, deziluzia este deosebit de amară”, scrie Gideon Rachman în ediţia cotidianului britanic Financial Times. “Luni, ziarele europene erau pline de citate furibunde despre perfidia de care a dat dovadă America lui Barack Obama. Totuşi, dacă liberalii îşi doresc să alcătuiască o listă de acte perfide ale administraţiei Obama, faptul că americanii au spionat Uniunea Europeană ar trebui, probabil, să se situeze în partea de jos a listei”, scrie FT.

“Mai importantă ar fi promisiunea neonorată de a închide centrul de detenţie de la Guantanamo şi ­ mai presus de toate ­ extinderea masivă a atacurilor cu dronele pentru a-i elimina pe presupuşii terorişti din Pakistan, Yemen şi din alte părţi ale lumii”, scrie sursa citată.

Grup de analiză

Grupul de experţi pe care SUA şi UE au decis să-l formeze pentru a face un schimb de informaţii despre programul american de supraveghere a comunicaţiilor se va reuni în iulie, a anunţat miercuri comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding.

Acest grup va stabili faptele referitoare la programul american de supraveghere a comunicaţiilor PRISM, pentru ca Bruxellesul să poată evalua impactul acestui program asupra protecţiei datelor cetăţenilor UE.