În această perioadă, cu temperaturi foarte scăzute afară, a crescut numărul celor care ajung la Urgenţe după expunerea îndelungată în condiţii de frig. „Sunt cel puţin cinci-zece cazuri de patologie cardiacă sau respiratorie determinată sau agravată de frig. Iar cel puţin jumătate din cazurile de hipotermie sunt asociate consumului de alcool. De asemenea, căderea în stradă, în frig şi umezeală, face ca gravitatea acestor cazuri să crească”, a spus dr. Tudor Ciuhodaru, medic ce face parte din Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor.
El a oferit exemplul recordului de supravieţuire în cazul hipotermiei de la Iaşi. Este vorba despre un pacient de 72 de ani ce a consumat alcool la un vecin şi apoi a plecat acasă, dar pe drum a căzut şi a adormit, fiind găsit de o rudă după câteva ore. „Pacientul a stat în frig şi a intrat în soc hipotermic, deoarece noaptea temperatura a fost mult sub zero grade. La examinarea clinică din UPU, când a fost adus, avea temperatura corpului de 21 de grade, fiind în colaps şi prezentând tulburări de ritm cardiac.
Este un record în acest domeniu, deoarece omul moare dacă temperatura corpului îi scade timp îndelungat sub 34-35 de grade. A fost resuscitat mai multe ore de medicii de urgenţă şi a beneficiat de măsuri de încălzire activă şi pasivă din UPU şi i s-a tratat şi alcoolemia de peste 5 la mie”, a mai spus medicul Ciuhodaru. El recomandă în această perioadă evitarea consumului de alcool „pentru că falsa senzaţie de încălzire iniţială este asociată cu pierderi importante de căldură datorită vasodilataţiei şi a riscului crescut de instalare a degerăturilor şi a hipotermiei”.
Riscul de complicaţii este ridicat în special la cardiaci, bătrâni şi copii. „Regimul termic scăzut poate crea probleme majore şi celor cu afecţiuni metabolice, cardiace, respiratorii sau neurologice. De aceea recomandăm pentru pacienţi: evitarea deplasării la primele ore ale dimineţii sau seara, când temperaturile sunt extrem de scăzute, îmbrăcămintea să fie corespunzătoare, groasă, asigurând protecţia feţei şi a mâinilor pentru a evita pierderile de căldură, încălţăminte lejeră, fără a împiedica circulaţia la nivelul membrelor, consumul de lichide calde, evitarea expunerii prelungite la frig şi alternarea cu repaosul în spaţii încălzite precum spaţiile publice, magazinele, staţiile de benzină, gări, evitarea imobilizării prelungite şi asigurarea unei activităţi fizice”, a adăugat doctorul deputat Tudor Ciuhodaru.