Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vreţi mediatizarea dispariţiei copilului? Na-vă mediatizare! Toate presa va afla, “pe surse”, informaţii din anchetă. Informaţii despre viaţa intimă a copilului dumneavoastră. Despre viaţa privată a familiei dumneavoastră. După ce s-a întâmplat în cazul olimpicei dispăruţi, părinţii copiilor dispăruţi se vor gândi de două ori înainte de a-şi da acordul pentru mediatizarea cazului...
Aici, de fapt, nici măcar n-a fost vorba de mediatizare, aşa cum e ea prevăzută în manulul cu procedurile de căutare a copiilor dispăruţi. Aici a fost vorba, cinic, de hrănirea curiozităţii presei care începuse să poftească la subiect. Pe principiul “să le dăm ceva, să aibă ce comenta”. Ce să le dăm? Să le dăm viaţa copilului dispărut. Pasaje din declaraţia unui preot duhovnic şi numele acestuia, ca să abatem atenţia. Să le dăm umbre. Să le dăm cancanuri şi să biancdrăguşenizăm subiectul.
Anunţul de pe Facebook
În după - amiaza zilei de joi, 13 februarie a.c., o prietena de familie posta pe pagina de facebook dedicată copiilor dispăruţi un anunţ cu fotografia Iuliei Ionescu. Fetiţa era deja dispărută de o zi. Peste câteva ore, ştirea a apărut pe site-ul Jurnalului Naţional. Ea s-a rostogolit pe internet şi a devenit un subiect de importanţă naţională. Este meritul dumneavoastră, al cititorilor Jurnalului Naţional, pentru că v-a păsat de viaţa acestui copil şi aţi înţeles să-l ajutaţi!
Vineri dimineaţă, ştirea cu “olimpica dispărută” devenise mesaj viral pe internet. La scurt timp, Poliţia Capitalei, realizând că acest caz a luat o amploare neprevăzută, a dat, în sfârşit, un comunicat de presă. Era prima mediatizare oficială a dispariţiei. La 33 de ore de la eveniment. Unii copii dispăruţi nu primesc nici măcar atât. Habar n-avem că ei există, că sunt în pericol şi că au nevoie de ajutor.
Până vineri la prânz, conştiente că ştirea face trafic pe internet şi, deci, are potenţial, televiziunile au preluat subiectul. În buclă, din oră în oră. Spre disperarea celor care sunt vulnerabili la atacurile de imagine şi care-şi fac agenda zilei în funcţie de ce difuzează buletinele de ştiri.
Copilul devenit subiect
Cum penultimul ministru de interne, Radu Stroe, şi-a dat demisia pentru că nu a reacţionat la timp în cazul căutărilor din Munţii Apuseni, Gabriel Oprea a fost prevăzător şi a suflat şi-n iaurt, cerând imediat convocarea unei celule de criză. Pentru ce? Pentru căutarea unui copil dispărut. Pentru că, uite, ministrul poate! Are, când vrea, chiar dacă nu e nevoie.
Implicare ministrului de interne a supradimensionat cazul. Fetiţa dispărută, care mâine avea olimpiada la fizică, a încetat să mai fie un copil şi a devenit, rece şi calculat, subiect de ştire. O ştire care trebuie “acoperită”. Telefoanele au început să sune, iar jurnaliştii să ceară date. Ce să le spui? De ce nu s-a mediatizat imediat dispariţia?! De ce nu s-a cerut, din primele ore, localizarea telefonului mobil al fetei?! Mai bine le spunem că fata era cam mistică. Şi că părinţii sunt divorţaţi. Că bunicii îi cam place la biserică şi că fata a mai vrut să plece odată de acasă, deci e o recidivă din categoria sutelor... Mai bine le spunem că eleva aceasta de nota 10, care era olimpică la trei materii, avea şi defecte. Nu contează că e vorba de un copil. Şi nici că acest copil, după ce va fi găsit, se va întoarce printre colegi, la liceu, şi va trebui să le înfrunte răutăţile. Presa vrea să ştie, să dăm presei ce vrem noi ca ea să ştie, să dăm date din anchetă...
Aş vrea să vă opriţi, pentru o secundă, jurnalişti şi poliţişti, din toată această nebunie (dez)informativă. Aş vrea să vă imaginaţi că nu e vorba de Iulia Ionescu, ci de copilul vostru. De viaţa lui. De secretele lui. De bileţelele şi de spovedania lui. Şi că dezvăluirea acestora nu face decât să vă expună inutil copilul, public. Dacă ar fi vorba de copilul vostru, aţi face acelaşi lucru?
Cu toţii ne dorim ca Iulia să fie găsită cât mai repede. Ajutaţi-o să se întoarcă acasă şi nu-i faceţi mai mult rău decât i se întâmplă deja!
Citește pe Antena3.ro
