Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In pofida majoritatii confortabile obtinuta de Romania si Bulgaria la votul de miercuri, din Parlamentul European, referitor la aderarea la spatiul Schengen (487 voturi "pentru", 77 de voturi "impotriva" si 29 abtineri), Guvernul olandez a anuntat, joi, ca abia in 2012 va analiza cererile de aderare ale celor doua state care au fost integrate ultimele in UE.
Ministrul pentru Imigratie, Gerd Leers a declarat, citat de AFP, ca "Este inca prea devreme pentru a lua o decizie si va dura fara indoiala pana vom fi in masura sa facem acest lucru. Le cerem noilor tari sa controleze efectiv frontierele noastre comune si este imperativ ca reformele judiciare din Romania si Bulgaria sa fie efective si ireversibile".
La randul sau, ministrul olandez de Externe, Uri Rosenthal, a afirmat ca trebuie trase invataminte din extinderile anterioare. "Trebuie sa ne asiguram ca reformele sunt ireversibile, iar acest lucru necesita un sistem de monitorizare care sa functioneze pana la aderare. Vrem o polita de asigurare puternica".
La intrebarea Jurnalului National de ce este Olanda singura tara din UE care se opune aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, Ambasada Olandei la Bucuresti ne-a raspuns evaziv: ' Nu ne opunem aderarii, dar nu suntem de acord cu momentul acesteia'.
''Romania si Bulgaria nu trebuie sa adere nici acum, nici alta data''
Ministrii olandezi Leers si Rosenthal si Ambasada Olandei reitereaza, practic, termenii acordului de guvernare semnat de partidele ce compun Cabinetul de la Haga. Pe de alta parte, se exprima, in termeni diplomatici, ceea ce alti politicieni olandezi nu se sfiesc sa sublinieze mult mai direct si anume ca, in Olanda, exista, in acest moment, un puternic curent anti-romanesc.
Chiar la discutiile din Parlamentul European au fost voci care au sustinut ca aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen nu ar trebui sa se petreaca VREODATA.
Citește pe Antena3.ro
Cel mai dur a fost eurodeputatul olandez Daniel Van Der Stoep, din grupul neafiliatilor. Acesta a declarat ca Romania si Bulgaria sunt state corupte, amintind cazul zecilor de vamesi arestati in ultimele luni in Romania si concluzionand ''Romania si Bulgaria nu trebuie sa adere nici acum, nici alta data''.
Tot din cauza problemelor din Justitie, ambasadorul olandez la Uniunea Europeana a declarat saptamana trecuta, la Bruxelles, in cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, ca Romania nu este un "stat de drept". Din cate se vede, Guvernul olandez nu a luat in serios replica ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, care 'considera regretabile, nefondate si neavenite aprecierile diplomatului olandez, care prejudiciaza imaginea unui stat membru UE, partener al Olandei'.
'Romania si Bulgaria ar trebui sa paraseasca UE'
La inceputul lunii iulie 2009, parlamentarul de extrema-dreapta Geert Wilders a carui formatiune, Partidul pentru Libertate (PVV), a obtinut peste 16 la suta din voturi la ultimele alegeri europene din Olanda, a declarat, intr-un interviu televizat, ca Romania si Bulgaria ar trebui sa paraseasca UE, fiindca sunt 'foarte corupte'.
In luna septembrie 2010, Mirjam Sterk, parlamentar olandez, membru al formatiunii crestin-democrate, a cerut expluzarea tiganilor din Olanda. 'Acest grup provoaca numeroase probleme in multe orase olandeze. Pot sa-mi imaginez ca autoritatile ar prefera mai degraba sa scape de ei', a declarat Sterk.
Dupa patru luni, solicitarea a fost reluata si extinsa la toti imigrantii din Polonia, Bulgaria si Romania fara loc de munca de un alt parlamentar olandez, membru PVV. "Acestia sunt adesea beti si implicati in infracti minore. Localnicii sunt nemultumiti de acest lucru, din cate imi spune politia", a declarat Louis Bontes, citat de portalul DutchNews.nl.
Urmarea a fost ca un oficial din Consiliul Local din Haga insarcinat cu integrarea, Marnix Norder, a publicat un proiect de directiva pentru ca imigrantii someri sa fie trimisi in tarile lor de origine. "Vreau sa incep cu 20 sau 30", a spus el.
'Facerea de bine...'
Singurii politicieni olandezi care au tinut partea Romaniei au fost crestin democratii, dar acestia au pierdut masiv teren la alegerile parlamentare din iunie 2010, cazand de pe prima pe a patra pozitie in preferintele electoratului. In media din Olanda s-a vehiculat ideea ca una dintre cauzele ale acestui esec a fost chiar pozitia flexibila fata de integrarea Romaniei in UE si, ulterior, in spatiul Schengen.
Cabinetul condus de crestin-democratul Jan Peter Balkenende (fortat sa demisioneze in februarie 2010, dupa retragerea laburistilor din coalitia de guvernare) a incurajat accesul romanilor si bulgarilor in Olanda, pe fondul unei acute lipse a fortei de munca. Desi Parlamentul de la Haga s-a pronuntat impotriva deschiderii pietei muncii pentru romani si bulgari, roadele acestei politici a guvernarii Balkenende se vad si azi, cand multe companii din Olanda publica anunturi de angajare in Romania.
Lui Balkenende i-a succedat Mark Rutte, presedintele Partidului Poporului pentru Libertate si Democratie, primul liberal la conducerea Guvernului din Olanda, dupa 92 de ani.
Ce se va intampla in continuare
Consiliul Justitie si Afaceri Interne (JAI) va adopta, in sesiunea organizata joi si vineri, la Luxemburg, concluziile privind stadiul evaluarii Romaniei si Bulgariei in cadrul procesului de aderare la Spatiul Schengen.
Reuniunile se vor desfasura sub conducerea presedintiei ungare a Consiliului, respectiv ministrul de Interne Sandor Pinter si ministrul Justitiei Tibor Navracsics.
Pentru integrarea unor noi membri, este necesara unanimitatea celor 26 de state membre ale spatiului Schengen. Guvernele tarilor membre asteapta publicarea, in iulie, a raportului Comisiei Europene privind reformele justitiei si coruptiei din Romania si Bulgaria.
Trei tari din cadrul UE, Marea Britanie, Irlanda si Ciprul, nu se afla in acest spatiu, la care au aderat in schimb Elvetia, Norvegia, Islanda si Lichtenstein, care nu sunt membre ale Uniunii Europene.
Cum au decurs dezbaterile din Parlamentul European
Dezbaterea raportului intocmit de europarlamentarul PPE, Carlos Coelho, a avut loc marti seara in plenul PE, reunit la Strasbourg, iar votul pozitiv a fost anticipat de presedintele de sedinta, vicepresedintele PE Stavros Lambrinidis, care la finalul discutiilor a adresat anticipat "calde felicitari" Romaniei si Bulgariei pentru reunsita. In cursul discutiei au fost insa exprimate si opinii contrare.
Raportul eurodeputatului portughez, votat la 2 mai in Comisia de specialitate - LIBE - a PE, este favorabil integrarii celor doua state. Ultimul cuvant in privinta aderarii il vor avea cele 25 de state membre ale Spatiului Schengen, care trebuie sa aprobe in unanimitate.
Raportul va fi dezbatut joi in Consiliul JAI
Majoritatea celor peste 40 de eurodeputati care au luat cuvantul, marti seara, in dezbaterea care s-a desfasurat in plenul PE, s-au pronuntat in favoarea aderarii celor doua state la Spatiul Schengen. Europarlamentarii au sustinut ca ambele state au depus eforturi majore pentru indeplinirea criteriilor de aderare, subliniind in acelasi timp ca cele doua tari sunt pregatite tehnic pentru integrare.
Totodata, europarlamentarii care au luat cuvantul au subliniat ca este importanta evitarea aplicarii dublelor standarde si ca regulile de aderare nu ar trebui schimbate pe parcurs, ci ar trebui mentinute criteriile stabilite deja.
Printre europarlamentarii care au luat cuvantul in favoarea aderarii Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen s-au numarat: Augustin Diaz de Mera Garcia Consuegra (PPE), Timothy Kirkhope (European Reformists and Conservatives), Cornelia Ernst, Andrey Kovatchev (PPE), Monika Flasikova Benova (S&D), Stanomir Ilchev (ALDE), Pawel Robert Kowal (ECR), Tanja Fajon, Kinga Gal (PPE), Anna Hedh (S&D), Salvatore Iacolino (PPE), Iliana Malinova Iotova (S&D), Veronique Mathieu (PPE), Hubert Pirker(PPE), Antigoni Papadopoulou, Ivaylo Kalfin (S&D). De asemenea, mai multi eurodeputati romani au sustinut integrarea celor doua state in Schengen. Este vorba despre Ion Enciu, Marian Jean Marinescu, Petru Luhan, Sogor Csaba, Rovana Plumb, Viorica Dancila, Cristian Busoi, Ioan Mircea Pascu si Traian Radu Ungureanu.
Dintre cei care au luat cuvantul in favoarea aderarii celor doua state, eurodeputatul Hubert Priker, membru al popularilor europeni, a spus, asemenea celorlalti colegi de grup, ca cele doua tari au indeplinit criteriile pentru aderarea la Schengen, dar a subliniat ca ridica semne de intrebare anuntata reducere a veniturilor politistilor din Romania. "Ma nelinisteste insa o informatie pe care nu o pot verifica, pe care am primit-o astazi. Se pare ca, in Romania, veniturile Politiei vor fi reduse cu o treime. Si stim ca o conditie sine qua non pentru a evita coruptia si pentru a se garanta o munca corecta este reprezentata de salariile bune pentru politisti. Sper ca informatia privind reducerea salariilor politistilor este falsa si ca politistii, care trebuie sa garanteze securitatea intregii Uniuni Europene, vor continua sa fie platiti in mod adecvat", a spus el.
Au fost si eurodeputati care s-au pronuntat categoric impotriva aderarii celor doua state la Spatiul Schengen. Este vorba despre eurodeputati ai grupului Europe of Freedom and Democracy (EFD), dar si neafiliati. Astfel, italianul Mario Borghezio, membru al EFD, a vorbit despre riscurile "infiltrarii prin Romania si Bulgaria a unor persoane nedorite care ar putea pune sub amenintare securitatea statelor membre".
"Sugerez suspendarea procesului de aderare a Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen pe baza principiului precautiei", a mai spus el, reclamand existenta unor enorme presiuni de la frontierele externe din directia acestor doua tari. Borghezio s-a referit la Romania si Bulgaria cu expresia "gaurile din svaiterul care este UE in legatura cu clandestinii".
La randul sau, Daniel Van Der Stoep, europarlamentar olandez neafiliat, a spus: "Trebuie sa privim lucrurile in fata: Romania si Bulgaria nu trebuie sa adere la Spatiul Schengen nici altadata".
"Romania si Bulgaria sunt state corupte care nu respecta criteriile Schengen", a mai spus el, adaugand ca, a accepta aderarea celor doua este "un lucru nerealist, cu adevarat infantil pentru ca cele doua au aratat ca nu sunt demne sa faca parte din spatuiul Schengen". El a mentionat si rapoartele Transparency International, spunand ca Romania si Bulgaria se confrunta cu cazuri majore de coruptie.
De asemenea, Gerard Batten, europarlamentar britanic din grupul EFD, s-a plans de numarul mare de romi romani. "Iata ca Zona Schengen se desfiinteaza in nucleul sau dur dar sunt planuri sa fie incluse Romania si Bulgaria, unde sunt sute de mii de tigani care toti doresc sa emigreze si, dupa ce vor putea calatori liber in zona Schengen, multi dintre ei inevitabil vor ajunge in Marea Britanie ca sa profite de sistemul nostru generos de ajutoare sociale, ca multi inaintea lor", a spus el.
"Poate ca multi intreprinzatori britanici ar dori sa se intalneasca cu romii, cand debarca la Callais, si sa le dea harti ca sa gaseasca drumul spre domiciliul premierului si ministrilor. Doar cand romii isi vor parca carutele la Downing Street 10, poate ca atunci se vor schimba opiniile cu privire la beneficiile aderarii acestor doua state la Schengen", a comentat el.
Printre europarlamentarii care s-au exprimat radical impotriva aderarii celor doua state s-a numarat si Mara Bizzotto (EFD), care a spus ca "Europa vrea sa faca o mare favoare criminalitatii organizate". "Cine va vota maine (in favoarea raportului pozitiv privind aderarea Romaniei si Bulgariei, n.red.) va deschide o autostrada pana in inima Europei pentru crima organizata", a spus ea.
Comisia pentru Libertati Civile a Parlamentului European a stabilit, la 2 mai, ca Romania si Bulgaria indeplinesc conditiile necesare aderarii la Schengen. Pe baza rapoartelor de evaluare, membrii Comisiei PE au stabilit ca Romania si Bulgaria indeplinesc conditiile necesare pentru aderarea la Schengen, recomandand ca Parlamentul European sa fie informat in continuare in legatura cu masurile suplimentare care trebuie luate in sectorul frontierei dintre Bulgaria, Turcia si Grecia. Membrii Comisiei au considerat ca, desi exista unele probleme care vor trebui reevaluate si care vor fi in centrul atentiei in continuare, acestea nu reprezinta obstacole in calea admiterii Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen.
