Decizie CSM - Liber la telefoane, dar nu prea

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit ieri concluziile raportului facut de inspectorii institutiei privind telefoanele date de politicieni in justitie. N-a fost imixtiune! In nici unul dintre cazurile analizate. Numai ca toti politicienii si toti magistratii trebuie sa cunoasca legea si sa o respecte! Aceasta este chintesenta "anchetei". Politicienii, precum presedintele statului si premierul, au voie sa se informeze la modul general despre activitatea organelor judiciare, ba chiar, au voie sa o faca si in anumite dosare, considerate de importanta pentru economia si siguranta nationala. Numai ca, tot potrivit legii, ei nu au voie sa intervina pentru a deturna anchetele respective.

CAZURILE. Telefoanele date in triunghiul Tariceanu - Botos - Basescu, legate de cazul Patriciu, apelul facut de ex-presedintele tarii, Ion Iliescu, in cazul Tiriac Junior, precum si convorbirea telefonica dintre Adrian Nastase si seful DNA, Daniel Morar, au fost considerate de CSM ca fiind in limitele legii. "Nu putem sa exageram si sa spunem ca a fost o interventie", a spus vicepresedintele CSM, Liviu Dascalescu, mergand pe ideea de "colaborare si control intre puteri". Raportul, dar si membrii CSM atrag totusi atentia ca astfel de interventii "informative" venite de la personalitati politice ar putea "crea uneori presiuni nejustificate asupra celor care infaptuiesc justitia".

COMPARATIE. La dezbaterile de ieri, membrii Consiliului au semnalat diferenta dintre atitudinile celor doi reprezentanti ai parchetelor care au fost sunati: procurorul general, Ilie Botos, si procurorul-sef, Daniel Morar. Daca Botos nu a oferit mai mult decat o informatie generala, "pe care putea sa o obtina orice jurnalist", Morar "s-a implicat si a zis ca o sa reanalizeze situatia", desi "avea posibilitatea sa refuze sa comunice situatia dosarului", a declarat, in plen, vicepresedintele Consiliului, Liviu Dascalescu.

MOTIVATIE. Acesta l-a criticat insa pe Botos pentru telefonul dat presedintelui "din proprie initiativa" si i-a cerut, colegial, o explicatie. Motivatia oferita: existenta unor neintelegeri intre anchetatorii cazului si specialistii Ministerului de Finante. Ulterior, prin reprezentantul Ministerului Public, Robert Cazanciuc, procurorul general ne-a oferit amanunte: "L-a sunat pe presedinte nu in calitatea lui de procuror, ci de conducator de institutie. Era vorba despre faptul ca specialistii Ministerului de Finante cu care se lucra la caz aveau alte prioritati. Procurorul general a simtit nevoie de medierea presedintelui".

SPARGERE SUSPECTA

Au fost si critici aduse raportului. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, seful CSM, Dan Lupascu si judecatorul Lidia Barbulescu il considera "incomplet", pentru ca "s-a oprit la jumatate". Interesant este ca unul dintre semnatarii raportului in acest caz a fost supus chiar ieri seara unei "neplaceri" care ar putea fi luata ca intimidare. Procurorul inspector Florentina Dragomir si-a gasit apartamentul spart. Desi "la vedere" se aflau lucruri de valoare, din locuinta nu lipseste nimic, lucrurile fiind doar ravasite. Surse judiciare ne-au declarat ca procurorul s-a speriat atat de tare, incat nu vrea nici macar sa faca plangere la Politie.

TENTATIVE INFIERATE

Membrii CSM au mai punctat faptul ca nici unul dintre cei doi sefi de parchete nu a informat Consiliul Superior al Magistraturii, singurul garant al independentei justitiei. Au fost infierate tentativele unor magistrati, care o data la patru ani dau din coate pentru a-si forma o retea de influenta in lumea politicului. Si chiar s-a exprimat bucuria de a fi scapat de obligatia prezentarii sefilor de parchete la videoconferintele Executivului, din trecut.