Decontul poluării

Cazul Rafinăriei Arpechim, pe care unele autorităţi vor s-o inchidă pentru că proprietarul nu a făcut investiţiile de mediu la care s-a angajat, ar putea să nu fie singular. Zeci de alţi mastodonţi, fabrici şi uzine construite pe vremea lui Ceauşescu şi privatizate după Revoluţie ar putea avea aceeaşi soartă dacă nu se vor face investiţiile de mediu asumate de proprietari. In caz contrar, Romănia ar putea fi penalizată de Comisia Europeană cu sume incepănd de la 700.000 de euro pe zi pănă la remedierea situaţiei. • Cititi si: Şah la OMV

Cazul Rafinăriei Arpechim, inchisă de autorităţi pentru că proprietarul nu a făcut investiţiile de mediu la care s-a angajat, ar putea să nu fie singular. Zeci de alţi mastodonţi, fabrici şi uzine construite pe vremea lui Ceauşescu şi privatizate după Revoluţie ar putea avea aceeaşi soartă dacă nu se vor face investiţii.


In caz contrar, Romănia ar putea fi penalizată de Comisia Europeană cu sume incepănd de la 700.000 de euro pe zi pănă la remedierea situaţiei. Primul decont va fi in luna octombrie 2007.

Romănia riscă să fie drastic penalizată de Comisia Europeană la capitolul Mediu. Incheiat in condiţii extreme, după negocieri intense, de guvernul PSD, capitolul Mediu pune incă serioase probleme ţării noastre. Despre ce este vorba? Pe lăngă transpunerea legislaţiei comunitare, Romănia s-a angajat să işi aducă industria şi agricultura la normele europene. Asta inseamnă că, in perioada de preaderare, fiecare combinat, fiecare fabrică, fiecare fermă, fiecare incinerator, fiecare crematoriu au fost luate la puricat de experţi ai Comisiei, care au stabilit trei tipuri de concluzii.

In prima categorie se află acele tipuri de instalaţii care, indiferent căt de multe investiţii de mediu vor face, nu vor ajunge niciodată la un stadiu de poluare acceptabil. Aceste unităţi ar fi trebuit inchise, integral sau parţial, fără drept de apel pănă la 31 decembrie 2006, neexistănd nici un fel de perioadă de graţie.

CATEGORII. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), in această categorie sunt incluse aproximativ 25% dintre unităţile industriale: majoritatea incineratoarelor, căteva gropi de gunoi şi ferme de animale. In total, 443 de instalaţii.

In cea de-a doua categorie intră, practic, toată industria naţională. Mastodonţii au obţinut fiecare in parte termene de tranziţie pe care trebuie să le respecte cu stricteţe. Căteva exemple: SC Mittal Steel SA, avănd ca acţionar majoritar Mittal Steel Holding AG, are dată de conformare 31.12.2014, iar valoarea investiţiilor asumate este de 50,41 milioane de euro; Romplumb SA Baia Mare, avănd ca acţionar Ministerul Economiei şi Finanţelor, are dată de conformare 31.12.2010, iar numai pentru anul acesta s-a angajat să investească 7.457.500 euro; SC GA-PRO-CO Chemical SRL (Agrofertil SRL) Săvineşti (judeţul Neamţ): valoarea investiţiei prevăzute este de 4.700.000 de euro pentru instalaţia de uree granulată şi de circa 670.000 de euro pentru instalaţia de azotat de amoniu/nitrocalcar. Această investiţie trebuie făcută pănă la 30.10.2007, dar, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, proprietarul fabricii şi-a exprimat temerea că nu va avea forţa financiară să susţină acest program de investiţii pănă la indeplinirea termenului legal.

Garda de Mediu susţine că are in vedere şi alte fabrici, printre care Oltchim, complexurile Copşa Mică şi Zlatna, complexurile energetice Rovinari, Turceni şi Craiova, Termoelectrica SA Bucureşti SE Borzeşti, SC Electrocentrale SA Galaţi, Termica SA Botoşani CET Brăila sau Alum Tulcea. Aceste investiţii au termene-limită negociate cu Comisia Europeană, termene care nu pot fi incălcate.


INVESTIŢII. Potrivit Tratatului de Aderare a Romăniei la UE, orice intărziere obligă statul romăn să inchidă respectivele instalaţii sau ţara noastră va fi amendată cu sume usturătoare pănă la remedierea situaţiei. Primul decont vine in luna octombrie 2007, cănd experţi de la Comisia Europeană ne vor vizita pentru a vedea cum ne-am făcut temele. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ţara noastră ar putea să plătească amenzi incepănd cu 700.000 de euro pe zi pentru fiecare din aceste unităţi care ar fi trebuit inchise şi incă funcţionează.

Autorităţile de mediu zic că nu avem ce face şi Garda de Mediu va trebui să pună piciorul in prag şi să ia măsuri impotriva tuturor patronilor care s-au angajat la investiţii şi nu le-au făcut. Totuşi, pentru că trăim in Romănia, sunt voci care susţin că totul se reduce la jocurile politice, economice şi de culise.
In fine, in cea de-a treia categorie intră unităţi care au echipamente ce se incadrează in standardele Comisiei Europene. Aici regăsim mai ales ferme agricole şi fabrici construite după 1990.

Moment dificil pentru autorităţile de mediu Controlul acestor investiţii il face Garda de Mediu. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, deşi nu are nici o obligaţie strictă, le aduce din cănd in cănd aminte marilor poluatori despre apropierea scadenţelor, insă autoritatea care are mijloace de coerciţie este Garda Naţională de Mediu. Din păcate, in momentul de faţă situaţia este destul de delicată atăt la GNM, căt şi la ANPM. Garda şi-a schimbat conducerea, după inlăturarea Partidului Democrat de la guvernare, Silivian Ionescu dăndu-şi demisia. In locul său a fost numit Octavian Popa, preşedintele filialei tulcene a PNL, despre care s-a scris mult şi de rău in presa locală. Inainte de a primi postul, omul a tras sforile să fie numit secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, cum nu a avut suficientă susţinere, s-a mulţumit şi cu postul de la Gardă. Mai trebuie adăugat că n-are nici o legătură cu domeniul şi a declarat că vrea să urmeze cursul unui master in domeniu. Situaţia nu e roz nici la ANPM, unde fostul preşedinte Ioan Gherheş şi-a dat demisia. Interimatul este asigurat de Vasile Bran, fostul membru PD care a acceptat să treacă la liberali pentru a nu fi indepărtat de la Agenţie şi a-şi continua treaba acolo.