Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poliţiştii care au timp să studieze pot deveni chestori – echivalent al generalului – dacă sunt absolvenţi de doctorat. Ei sunt exceptaţi de la examenele pentru obţinerea gradelor şi primesc bonusuri financiare, astfel încât se încurajează mai degrabă studiul postuniversitar decât calea evoluţiei profesionale. Doctoratul înlocuieşte etapele obţinerii gradelor şi în alte domenii de activitate.
Scandalul actual al tezelor de doctorat este în strânsă legătură cu schimbările legislative din ultimii 15 ani care pun accentul mai mult pe unele performanţe de studiu decât pe cele practice, chiar şi în cazul poliţiştilor. Pe de o parte, în 2002 s-a schimbat Statutul poliţistului, permiţând echivalarea gradelor cu studiile de masterat şi doctorat, iar pe de altă parte, sistemul Bologna, introdus în 2004, presupune participarea la cursuri, timp de trei ani, în şcoala doctorală, soluţie dificilă pentru profesioniştii care trebuie să facă performanţă simultan şi la locul de muncă.
Doctoratele aduc beneficii financiare imediate şi pe termen lung, dar şi posibilitatea de a înlocui examenele profesionale, pentru obţinerea gradelor superioare, în cazul poliţiştilor. Dacă în cazul altor profesii se poate înţelege studiul universitar în paralel cu activitatea profesională, pentru poliţişti masteratul şi doctoratul înseamnă împărţirea timpului între prinderea hoţilor şi studiul în bibliotecă.
„Legea 360/2002, privind Statutul poliţistului, prevede la articolele 16 și 19 faptul că pentru obţinerea gradului de chestor este nevoie de un examen special, la fel ca şi pentru agent-şef, comisar-șef sau subcomisar. Dar fiecare poate alege între a urma un curs de capacitate profesională sau masterat, respectiv doctorat. Pentru mulţi este mai convenabil să facă masterat şi doctorat pentru a ajunge la gradul de chestor, în loc să urmeze traseul profesional”, explică Vasile Lincu, liderul sindicatului poliţiştilor ProLex.
Este adevărat că nu orice poliţist poate deveni chestor doar dacă este absolvent de doctorat, aşa cum se echivalează gradul I pentru profesori, însă sindicatele au deja un nou proiect de lege pe care urmează să-l propună, pentru a schimba situaţia actuală. „Se respectă criteriile de vârstă, termenele, vechimea şi faptul că funcţia este sau nu este prevăzută cu grad de chestor. Noi dorim să schimbăm legislaţia, în viitor, pentru a nu se mai obţine gradele pe baza studiilor universitare, ci pe cale profesională”, spune Dumitru Coarnă, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).
În ultimii ani, statul a finanţat 35.600 de locuri la masterat şi circa 3.000 de locuri la doctorat anual. În 2014 au fost 3.114 de locuri bugetate la doctorat, dintre care 1.500 cu bursă de studiu. La acestea se adaugă peste 1.000 de locuri cu taxă. În perioada 1990- 2000 s-au obţinut 8.400 de titluri de doctor, iar între anii 2000-2015, circa 56.400 de titluri. Numărul celor care reuşesc să termine doctoratul a scăzut la circa 2.000 în ultimii trei ani. Cei mai mulţi masteranzi şi doctoranzi din ultimii zece ani au fost tineri absolvenţi susţinuţi financiar de familie, care au preferat să continue studiile, în lipsa unor oportunităţi pe piaţa forţei de muncă, sau funcţionari care au avantaje majore după completarea studiilor cu masterate şi doctorate.
Parcurgerea etapelor profesionale
Legea 360/2002 prevede, la articolul 16, că „pentru obţinerea gradului profesional următor, poliţistul trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii: să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv; să fi fost apreciat în ultimii doi ani ai stagiului minim în grad cu calificativul «excepţional» sau «foarte bun», iar în ceilalţi ani ai stagiului, cel puţin cu calificativul «bun». Anii în care poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestora nu intră în calculul stagiului minim în grad”.
Avantajele doctorilor
În Educaţie, statutul unui profesor cu 25 de ani de experienţă şi gradul I este acelaşi cu cel al unui tânăr absolvent care termină doctoratul la 27 de ani şi primeşte direct gradul I. Şi în cazul magistraţilor sunt posibilităţi de avansare în carieră pe baza completării studiilor postuniversitare, în detrimentul parcurgerii etapelor profesionale. În ultimii ani, marcaţi de criza accentuată a locurilor de muncă, doctoratele şi masteratele au reprezentat o alternativă pentru mulţi tineri absolvenţi de facultate.
Citește pe Antena3.ro
