DOBROGEA - Războiul energiei eoliene, unul politic

Sute de instalaţii eoliene urmează să se construiască în Dobrogea, cei mai importanţi investitori fiind New Energy Grup, Eolica Dobrogea SRL sau SC Elizor Prest SRL sau Profan Green Energy, la care omul de afaceri Silviu Prigoană este acţionar.

Deşi energia eoliană este una curată şi în principiu ar trebui să nu afecteze mediul înconjurător, mai multe organizaţii de mediu naţionale şi locale nu susţin amplasarea unor astfel de instalaţii în Dobrogea. Motivaţiile sunt două: regiunea face parte din ruta principală de migraţie a păsărilor şi tot aici se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, patrimoniu UNESCO. Situaţia este cu atât mai complicată cu cât mai mult de 80% din suprafaţa judeţului Tulcea face parte din Natura 2000, iar politica Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile în ceea ce priveşte amplasarea sau, dimpotrivă, interzicerea instalaţiilor eoliene în astfel de zone este încă una neclară.

Strategia ministerelor

În timp ce reprezentanţii Ministerului Economiei recomandă investitorilor din sectorul energetic să utilizeze cu încredere resursele regenerabile din judeţul Tulcea, ministrul Mediului, Atilla Korodi, nu are încă un punct de vedere categoric. În opinia acestuia, în siturile Natura 2000 pot fi construite instalaţii eoliene, atâta vreme cât studiile de impact demonstrează că turbinele nu afectează mediul înconjurător.

"În fiecare parc eolian trebuie să fie o abordare locală punctuală, cu studii de impact locale. Reţelele de arii protejate, iar aici nu vorbesc de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ci de Natura 2000, pot fi mai mult o frână pentru astfel de afaceri numai dacă se demonstrează că există un impact. De aceea, eu doresc ca în parcurile eoliene să fie o abordare pe metru pătrat, punctuală a investiţiilor, şi nu generaliste, pentru că acelea nu duc nicăieri. Însă în reţelele Natura 2000, pentru că acestea sunt zone unde trebuie protejate anumite specii, dar nu sunt parcuri naţionale şi nu sunt rezervaţii, legile sunt permisive. Depinde chiar de specia care se protejează acolo şi de impactul analizat pe metru pătrat pentru investiţia respectivă.

Trebuie urmărit fiecare proiect în parte şi tocmai de aceea Administraţia Rezervaţiei şi Agenţia de Protecţie a Mediului au un rol foarte mare şi ele trebuie să urmărească dacă studiile de impact sunt corecte. Sunt unele cazuri când şi noi ne dăm seama că studiile de impact nu sunt tocmai bune, şi atunci se poate cere schimbarea şi reformularea studiului de impact", a declarat ministrul Korodi.

Deşi ia în calcul faptul că studiile de impact ar putea fi incorecte, ministrul Mediului crede că singura armă împotriva ilegalităţilor este vigilenţa reprezentanţilor agenţiilor locale de mediu.

Harta energiei, fără rivali

Soluţia ar fi ca Ministerul Mediului, cel care poate decide dacă în ariile naturale protejate din Dobrogea pot fi realizate astfel de proiecte energetice, să efectueze o hartă a zonelor unde nu pot fi amplasate turbinele eoliene. Practic, o astfel de hartă s-ar putea suprapune celei deja existente, care a fost realizată de Ministerul Economiei şi Comerţului, şi în acest mod s-ar rezolva problemele.

Deşi nu există o strategie comună a ministerelor Mediului şi Economiei în ceea ce priveşte amplasarea instalaţiilor eoliene în Dobrogea, iar situaţia este încă nesigură, mai mulţi investitori şi-au anunţat intenţia de a construi aici sute de turbine. Zonele vizate sunt Mihai Viteazul, Istria, Săcele, Năvodari, localităţile de coastă, până la Mangalia, iar în judeţul Tulcea localităţile: Beştepe şi Mahmudia, situate în imediata vecinătate a Rezervaţiei Biosferei, dar şi Cerna, Stejaru, Baia sau Măcin.