Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, a sesizat ieri Curtea Constituţională din România (CCR) în legătură cu conflictul dintre Ministerul Public şi Parlament, pe tema dosarelor penale ale miniştrilor-parlamentari, potrivit Biroului de presă al Consiliului.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, a sesizat ieri Curtea Constituţională din România (CCR) în legătură cu conflictul dintre Ministerul Public şi Parlament, pe tema dosarelor penale ale miniştrilor-parlamentari, potrivit Biroului de presă al Consiliului.
Şeful CSM a cerut CCR să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi publice, conflict care blochează cursul unor procese penale şi împiedică autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită. "Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe asupra dreptului celor două Camere ale Parlamentului de a solicita declanşarea procedurii de începere a urmăririi penale împotriva miniştrilor şi foştilor miniştri care au calitatea de parlamentari, cu privire la care există şi o cerere de urmărire penală formulată de preşedintele României, precum şi asupra legitimităţii Ministerului Public de a refuza înaintarea dosarelor penale ale acestora Parlamentului României", se mai arată în comunicat. În opinia şefului CSM, dreptul Parlamentului de a aviza cercetarea penală a miniştrilor-parlamentari nu poate fi îngrădit.
MINISTERUL PUBLIC. Reamintim că procurorul general al Parchetului instanţei supreme, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat CSM cu privire la existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public şI Parlament. Cele două instituţii aflate în conflict susţin teze diametral opuse. Parchetul susţine că, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, nu mai are nevoie şI de avizul Parlamentului, din moment ce există avizul de urmărire penală dat de Preşedinţie. Parlamentul susţine că are acest drept.
Săptămâna trecută, când Laura Kovesi a sesizat CSM-ul, procurorul general a subliniat că deocamdată ancheta în cele opt dosare privind foşti şi actuali miniştri, desfăşurate de DIICOT şi DNA, nu sunt blocate, însă avizul CSM asupra faptului dacă Legislativului trebuie să-i parvină cererile de urmărire penală pune în discuţie independenţa procurorilor. "Practic, dosarul unui procuror independent a fost solicitat de o altă autoritate. Este normal ca şi CSM să exprime un punct de vedere, pentru că este garantul independenţei justiţiei şi trebuie avut în vedere acest lucru în virtutea faptului că dosarele, probabil unele dintre ele, vor ajunge la instanţe şi se poate pune problema unor restituiri”, spunea Kovesi. Kovesi afirma că nu există un temei legal potrivit căruia Parchetul să înainteze dosarele de urmărire penală unei alte autorităţi a statului. "Nu am transmis dosarele la Parlament pentru că am considerat că, în acest moment, suntem în faţa unui conflict juridic, motiv pentru care am cerut Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la conflictul iscat între autoritatea judecătorească şi legislative”, precizat Kovesi. Având în vedere că sesizarea Curţii Constituţionale este atributul exclusiv al CSM, Ministerul Public a transmis acestei instituţii sesizarea către Curtea Constituţională, împreună cu punctele de vedere ale structurilor specializate care au în lucru dosarele de urmărire penală, cât şi ale secţiei de resurse umane şi documentare a Parchetului instanţei supreme. În opinia lui Kovesi, dispoziţiile legale sunt foarte clare, iar Ministerul Public nu poate aplica un text de lege declarat neconstituţional. Ca atare, Ministerul Public nu este obligat să ceară un alt aviz pentru declanşarea urmăririi penală de la o altă autoritate a statului.
PARLAMENTUL. Totodată, Senatul a anunţat că sesizează CCR privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei (MJ), pe de o parte, şi Parlament, pe de alta, în privinţa cererii de urmărire a penală a miniştrilor care sunt şi parlamentari, Legislativul susţinând că e necesar şi avizul său.
În 25 ianuarie 2007, la două zile după ce Ministerul Justiţiei a remis Parchetului cererile privind declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a acestor miniştri/foşti miniştri şi documentaţia primite de la şeful statului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a transmis Ministerului Public solicitarea "pentru declanşarea procedurilor de adoptare a cererilor de începere a urmăririi penale însoţite de dosarele penale”, invocând expunerea de motive a Legii nr.115/1999 şi poziţia Avocatului Poporului exprimată cu ocazia înaintării unei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art.12 – 22, 23 şi 24 din Legea nr.115/1999 şi art.I şi II din OUG nr.95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a sesizat preşedintele României pentru exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală faţă de Năstase Adrian, fost prim ministru al României ( la 11 septembrie 2007), Mitrea Miron Tudor, fost ministru al lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei (la 13 septembrie 2007), Chiuariu Tudor Alexandru, fost ministru al Justiţiei şi Nagy Zsolt, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei (la 18 septembrie 2007), Babiuc Victor, fost ministru al apărării naţionale (la 19 septembrie 2007), Păcuraru Nicolae Paul Anton, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse (la 24 septembrie 2007) şi Remeş Decebal Traian, (8 octombrie 2007) fost ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale.
REACŢIE KOVESI. "Ne bucurăm că preşedintele CSM şi-a însuşit punctul nostru de vedere, respectiv acela de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la conflict. Aşteptăm decizia Curţii Constituţionale", ne-a declarat procurorul general Laura Codruţa Kovesi, refuzând să comenteze în vreun fel punctul de vedere exprimat de şeful CSM, Lidia Bărbulescu.
Şeful CSM a cerut CCR să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi publice, conflict care blochează cursul unor procese penale şi împiedică autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită. "Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe asupra dreptului celor două Camere ale Parlamentului de a solicita declanşarea procedurii de începere a urmăririi penale împotriva miniştrilor şi foştilor miniştri care au calitatea de parlamentari, cu privire la care există şi o cerere de urmărire penală formulată de preşedintele României, precum şi asupra legitimităţii Ministerului Public de a refuza înaintarea dosarelor penale ale acestora Parlamentului României", se mai arată în comunicat. În opinia şefului CSM, dreptul Parlamentului de a aviza cercetarea penală a miniştrilor-parlamentari nu poate fi îngrădit.
Kovesi a pierdut la CSM! Să vedem ce spune CCR!
În opinia preşedintelui CSM, toate cele trei autorităţi prevăzute de art. 109 alin. (2), teza întâi din Constituţie, au acelaşi drept, care nu poate fi îngrădit, opinie exprimată şi de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1133/2007. Aceasta înseamnă că nu se poate pune problema excluderii Camerelor Parlamentului de la dreptul de a cere Ministerului Public începerea urmării penale a miniştrilor şi foştilor miniştri care au şi calitatea de parlamentar.MINISTERUL PUBLIC. Reamintim că procurorul general al Parchetului instanţei supreme, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat CSM cu privire la existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public şI Parlament. Cele două instituţii aflate în conflict susţin teze diametral opuse. Parchetul susţine că, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, nu mai are nevoie şI de avizul Parlamentului, din moment ce există avizul de urmărire penală dat de Preşedinţie. Parlamentul susţine că are acest drept.
Săptămâna trecută, când Laura Kovesi a sesizat CSM-ul, procurorul general a subliniat că deocamdată ancheta în cele opt dosare privind foşti şi actuali miniştri, desfăşurate de DIICOT şi DNA, nu sunt blocate, însă avizul CSM asupra faptului dacă Legislativului trebuie să-i parvină cererile de urmărire penală pune în discuţie independenţa procurorilor. "Practic, dosarul unui procuror independent a fost solicitat de o altă autoritate. Este normal ca şi CSM să exprime un punct de vedere, pentru că este garantul independenţei justiţiei şi trebuie avut în vedere acest lucru în virtutea faptului că dosarele, probabil unele dintre ele, vor ajunge la instanţe şi se poate pune problema unor restituiri”, spunea Kovesi. Kovesi afirma că nu există un temei legal potrivit căruia Parchetul să înainteze dosarele de urmărire penală unei alte autorităţi a statului. "Nu am transmis dosarele la Parlament pentru că am considerat că, în acest moment, suntem în faţa unui conflict juridic, motiv pentru care am cerut Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la conflictul iscat între autoritatea judecătorească şi legislative”, precizat Kovesi. Având în vedere că sesizarea Curţii Constituţionale este atributul exclusiv al CSM, Ministerul Public a transmis acestei instituţii sesizarea către Curtea Constituţională, împreună cu punctele de vedere ale structurilor specializate care au în lucru dosarele de urmărire penală, cât şi ale secţiei de resurse umane şi documentare a Parchetului instanţei supreme. În opinia lui Kovesi, dispoziţiile legale sunt foarte clare, iar Ministerul Public nu poate aplica un text de lege declarat neconstituţional. Ca atare, Ministerul Public nu este obligat să ceară un alt aviz pentru declanşarea urmăririi penală de la o altă autoritate a statului.
PARLAMENTUL. Totodată, Senatul a anunţat că sesizează CCR privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei (MJ), pe de o parte, şi Parlament, pe de alta, în privinţa cererii de urmărire a penală a miniştrilor care sunt şi parlamentari, Legislativul susţinând că e necesar şi avizul său.
În 25 ianuarie 2007, la două zile după ce Ministerul Justiţiei a remis Parchetului cererile privind declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a acestor miniştri/foşti miniştri şi documentaţia primite de la şeful statului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a transmis Ministerului Public solicitarea "pentru declanşarea procedurilor de adoptare a cererilor de începere a urmăririi penale însoţite de dosarele penale”, invocând expunerea de motive a Legii nr.115/1999 şi poziţia Avocatului Poporului exprimată cu ocazia înaintării unei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art.12 – 22, 23 şi 24 din Legea nr.115/1999 şi art.I şi II din OUG nr.95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a sesizat preşedintele României pentru exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală faţă de Năstase Adrian, fost prim ministru al României ( la 11 septembrie 2007), Mitrea Miron Tudor, fost ministru al lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei (la 13 septembrie 2007), Chiuariu Tudor Alexandru, fost ministru al Justiţiei şi Nagy Zsolt, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei (la 18 septembrie 2007), Babiuc Victor, fost ministru al apărării naţionale (la 19 septembrie 2007), Păcuraru Nicolae Paul Anton, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse (la 24 septembrie 2007) şi Remeş Decebal Traian, (8 octombrie 2007) fost ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale.
REACŢIE KOVESI. "Ne bucurăm că preşedintele CSM şi-a însuşit punctul nostru de vedere, respectiv acela de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la conflict. Aşteptăm decizia Curţii Constituţionale", ne-a declarat procurorul general Laura Codruţa Kovesi, refuzând să comenteze în vreun fel punctul de vedere exprimat de şeful CSM, Lidia Bărbulescu.
Citește pe Antena3.ro
