Dosarul fugarului Necolaiciuc, proba de foc pentru DNA

În dreptul american, judecătorii examinează şi chestiunile de fond, soliditatea probelor, atunci când sunt învestiţi să soluţioneze o cerere de extrădare.

Dacă procurorul american, în baza probelor livrate de anchetatorii români prin intermediul Ministerului Justiţiei, pierde procesul privind extrădarea lui Mihai Necolaiciuc, se poate relua procedura pe legile imigraţiei, în vederea expulzării, ne-a explicat ieri ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Cererea de extrădare a fostului boss de la CFR, iniţiată de Ministerul român de Justiţie la 28 februarie 2008, ar putea fi prezentată judecătorilor americani la 22 august a.c., a estimat ieri ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care a precizat că admiterea cererii de arestare provizorie în vederea extrădării (din 23 iunie a.c.) este doar un prim pas în procedura de extrădare.

"Potrivit tratatului de extrădare între România şi SUA, procurorii de la Departamentul de Justiţie American au la dispoziţie 60 de zile pentru a prezenta justiţiei americane cererea de extrădare a autorităţilor române. Estimăm că această cerere va fi prezentată judecătorilor americani în jurul datei de 22 august", a declarat Predoiu.

Oficialul român a mai arătat că, potrivit legii americane, soluţionarea cererii noastre de extrădare ar putea dura un an de zile, iar întreaga procedură de extrădare ar putea dura până la doi ani, Mihai Necolaiciuc având la dispoziţie trei căi de atac împotriva unei decizii.

Problema este că o eventuală pierdere în SUA a procesului privind extrădarea ar pune sub semnul întrebării probele livrate de anchetatorii români.


L-am putea aştepta pe Necolaiciuc încă doi ani
"Procedura de extrădare a fost iniţiată după ce un procuror al Departamentului de Justiţie al SUA ne-a informat că Mihai Necolaiciuc a fost localizat pe teritoriul Floridei", a explicat Predoiu. Cererea de arestare provizorie în vederea extrădării şi de extrădare, împreună cu documentaţia de extrădare - acte întocmite de Minister, DNA şi Judecătoria Sectorului 1 -, au fost trimise de Ministerul român al Justiţiei către Departamentul de Justiţie american, la 28 februarie 2008, pe cale diplomatică.

Predoiu a felicitat personalul Ministerului Justiţiei pentru modul profesionist în care s-a ocupat de acest caz, în condiţii de maximă confidenţialitate. Ministrul a arătat apreciere legat de cooperarea interinstituţională cu procurorii şi judecătorii români, precum şi cu procurorii americani.

"Poziţia exprimată de INTERPOL Washington în data de 17 iunie 2009, prin care citez <<încurajau>> autorităţile române să formuleze cererea de extrădare este un mesaj standard în astfel de situaţii. Departamentul de Justiţie american era în speţă încă din februarie 2008 în posesia cererii de extrădare. În aceste proceduri Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi Departamentul de Justiţie american au cooperat bine şi s-au coordonat", a precizat Cătălin Predoiu.

"DESFĂŞURĂTOR"
Potrivit surselor noastre, un procuror american a informat partea română despre faptul că Mihai Necolaiciuc a fost identificat ca aflându-se pe teritoriul SUA, printr-un email trimis în data de 7 februarie 2008, la ora 23,53, ora locală. La 8 februarie, la prima oră, MJLC a demarat procedurile, adresându-se Judecătoriei Sectorului 1.

La data de 13 februarie 2008, această instanţă a trimis documentaţia pentru întocmirea cererii de extrădare. La 14 februarie MJLC a întocmit cererea de arestare provizorie în vederea extrădării şi cererea de extrădare. În 15 februarie, MJLC a solicitat traducerea acestor documente. Apoi au urmat o serie de note telefonice între reprezentanţi ai MJLC şi ai Departamentului de Justiţie al SUA. La data de 28 februarie traducerile au fost gata şi în aceeaşi zi, MJLC a solicitat Ambasadei SUA la Bucureşti certificarea documentelor traduse, pe care a primit-o imediat.




În aceeaşi zi, 28 februarie, MJLC a transmis toate documentele Ambasadei României la Washington pentru comunicare, pe canale diplomatice, către Departamentul de Justiţie american.

În anul scurs de la solicitarea trimisă în SUA, autorităţile judiciare americane şi române au colaborat, procurorii americani insistând în două rânduri să clarifice cu procurorii noştri de caz situaţia acuzării. Ultimele traduceri solicitate de americani au fost expediate de MJLC la 18 iunie a.c., la o zi după ce Necolaiciuc a fost arestat în SUA pentru încălcarea legii imigraţiei.

NECOLAICIUC, ÎNTRE DOUĂ TRATATE
Prima şi singura cerere de extrădare a lui Necolaiciuc formulată către autorităţile SUA a avut la bază Convenţia de extrădare încheiată şi semnată la Bucureşti, la 23 iulie 1924, între România şi SUA, potrivit ministrului Cătălin Predoiu. Trebuie precizat că potrivit acestei Convenţii, una dintre condiţiile necesare extrădării era aceea a dublei incriminări (faptele de care este acuzat în România să fie infracţiuni şi în legislaţia SUA).

Or abuzul în serviciu nu este incriminat în SUA, fiind o chestiune de natură civilă (bad management). La data de 23 iunie a.c., autorităţile SUA au aprobat cererea părţii române de arestare provizorie a lui Mihai Necolaiciuc, în vederea extrădării. Dar acest lucru s-a întâmplat, potrivit lui Cătălin Predoiu, la insistenţele Ministerului român de Justiţie pentru aplicarea prevederilor noului Tratat de extrădare între românia şi SUA, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, care a intrat în vigoare la data de 8 mai 2009.

DOI ANI ŞI TREI CĂI DE ATAC
Cătălin Predoiu a mai arătat că admiterea cererii de arestare provizorie este doar un prim pas pentru extrădare, urmând ca instanţa federală din Florida să se pronunţe pe extrădare şi să decidă. Ministrul a precizat că soluţionarea cererii de extrădare, în primă instanţă, ar putea dura un an.

În cazul în care instanţa districtuală din Florida va admite cererea, Necolaiciuc are dreptul să uziteze de cele trei căi de atac din legea americană: una la o instanţă federală cu un complet format din opt judecători, una la Curtea de Apel a statului federal şi una la Curtea Supremă a SUA. În final dacă decizia definitivă este de aprobare a cererii părţii române, atunci ordinul de extrădare este semnat de secretarul de stat american. "Într-o situaţie de acest gen, întreaga procedură durează aproximativ doi ani", a spus Predoiu.

ATENŢIONARE INTERESANTĂ
Ministrul Justiţiei a mai spus că, potrivit dreptului american, în procedura de extrădare judecătorii examinează şi chestiuni de fond, soliditatea probelor, spre deosebire de majoritatea statelor europene, în care chestiunile de fond nu se analizează în cererile de extrădare. "Dacă procurorii americani pierd procesul de extrădare, se poate relua procedura pe legile emigraţiei, în vederea expulzării. În continuare, întreaga procedură se află sub jurisdicţia americană", a spus ministrul Predoiu.

Procurorii americani nu pot pierde procesul privind extrădarea dacă în analiza pe fond a cazului judecătorii SUA conchid că probele oferite de Direcţia Naţională Anticorupţie sunt solide şi procedural obţinute.