Am pornit dis-de-dimineaţă spre Rotorua, micul oraş din Insula de Nord a Noii Zeelande unde cultura maori este predominantă. Am rămas plăcut impresionat de Auckland, centrul financiar al ţării, de prietenia şi de deschiderea manifestate de locuitorii săi, de portul plin de iahturi şi mai ales de parcurile şi de locurile verzi din oraş.
Se discută mult pe tema spaţiilor verzi şi în România, se fac proiecte de mediu, se face marketing orientat către mediu, dar ce înseamnă şi cum ne afectează pe fiecare dintre noi existenţa sau absenţa parcurilor şi locurilor naturale?
În anul 2009, EEA – adică Agenţia Europeană Pentru Protecţia Mediului – a publicat un raport privind calitatea vieţii în oraşele Uniunii Europene în care cercetători de elită din Europa au avertizat asupra efectelor produse de supraurbanizare şi schimbările drastice din mediul înconjurător.
Un capitol important a fost dedicat spaţiilor verzi din oraşe, pistelor pentru biciclişti şi pietoni. Studiile efectuate în Olanda arată că accesul copiilor la spaţiile verzi, mari şi deschise, un număr redus de clădiri înalte şi facilităţi pentru sportul în aer liber sunt esenţiale pentru bunăstarea psihică şi fizică pe termen scurt şi lung a acestora.
De asemenea, studiile arată că oamenii care locuiesc în regiuni cu spaţii verzi din abundenţă sunt cu peste 40% mai activi din punct de vedere fizic, iar şansele ca aceştia să devină obezi sau supraponderali scad dramatic. Şcolarii care au acces sau chiar privelişte la un parc sau un spaţiu verde întins prezintă niveluri ridicate de atenţie şi de învăţare accelerate, comparativ cu cei care nu au aceste beneficii.
Spaţiile verzi sunt importante pentru sănătate deoarece: prin contactul cu natura, stresul din organism este puternic redus; un timp petrecut în natură este benefic pentru sănătatea fizică şi mintală, îmbunătăţeşte comportamentul, atenţia şi puterea de studiu a celor mici; îmbunătăţeşte calitatea aerului şi reduce stresul provocat de căldură; încurajează oamenii să fie activi fizic şi să facă sport.
Mai mult, cartierele care se bucură de spaţii verzi accesibile şi sigure încurajează activitatea fizică a oamenilor, cu beneficii evidente pentru sănătate.
Aceşti factori combat efectele negative ale unei vieţi sedentare, mai ales obezitatea şi bolile cardiovasculare. Spaţiile verzi accesibile publicului oferă oportunităţi pentru efectuarea de exerciţii fizice, plimbare, jogging, jocuri în aer liber, oamenii bucurându-se astfel de beneficiile activităţilor sportive şi sociale.
În Bucureşti, spaţiile verzi au început să fie, de câţiva ani, mult mai bine îngrijite şi s-a observat un interes crescând pentru activităţile în aer liber. Câteva campanii au pus gra-tuit la dispoziţie biciclete pentru cei care vor să se plimbe. Ce rămâne de făcut?
Cred că singurul lucru este să învăţăm să ne respectăm reciproc, să ne acceptăm şi tolerăm aşa cum suntem, fiecare cu bucuriile sale. Să practicăm până la urmă ceea ce înseamnă libertate, să ne bucurăm de ea şi să o acordăm şi celor de lângă noi. Să nu mai parcăm maşina pe o pistă de biciclete sau pe trotuar, pentru că, în final, cei care nu au nici o vină că e traficul aglomerat (pietonii şi bicicliştii) suferă cel mai tare, deoarece n-au pe unde să meargă şi plătesc ei pentru confortul altora.
Data viitoare vom afla ce pregătiri fac autorităţile din Noua Zeelandă pentru Campionatul Mondial de Rugby care se va desfăşura în toamna acestui an. Haritina Mogoşanu, expert în biosecuritate la Ministerul Agriculturii din Noua Zeelandă, va oferi câteva informaţii despre pregătirile pentru acest eveniment.