Drumul spre Rotorua

Am pornit dis-de-dimineaţă spre Rotorua, micul oraş din Insula de Nord a Noii Zeelande unde cultura maori este predominantă. Am rămas plăcut impresionat de Auckland, centrul financiar al ţării, de prietenia şi de deschiderea manifestate de lo­cui­torii săi, de portul plin de iahturi şi mai ales de parcurile şi de locurile verzi din oraş.

Se discută mult pe te­ma spaţiilor verzi şi în România, se fac proiecte de mediu, se face marke­ting orientat către mediu, dar ce în­seamnă şi cum ne afectează pe fiecare dintre noi existenţa sau absenţa parcurilor şi locurilor naturale?

În anul 2009, EEA – adică Agenţia Europeană Pentru Protecţia Mediului – a publicat un raport privind calitatea vieţii în oraşele Uniu­nii Europene în care cercetători de elită din Europa au avertizat asupra efectelor produse de supraur­banizare şi schimbările drastice din mediul înconjurător.

Un capitol important a fost dedi­cat spaţiilor verzi din oraşe, pistelor pentru biciclişti şi pietoni. Studiile efec­tuate în Olanda arată că accesul co­piilor la spaţiile verzi, mari şi des­chise, un număr redus de clădiri înal­te şi facilităţi pentru sportul în aer liber sunt esenţiale pentru bunăstarea psihică şi fizică pe termen scurt şi lung a acestora.

De asemenea, studiile arată că oamenii care locuiesc în regiuni cu spaţii verzi din abundenţă sunt cu peste 40% mai activi din punct de vedere fizic, iar şansele ca aceştia să devină obezi sau supraponderali scad dramatic. Şcolarii care au acces sau chiar privelişte la un parc sau un spaţiu verde întins prezintă niveluri ridicate de atenţie şi de învăţare acce­lerate, comparativ cu cei care nu au aceste beneficii.

Spaţiile verzi sunt importante pentru sănătate deoarece: prin contactul cu natura, stresul din org­anism este puternic redus; un timp petrecut în natură este benefic pentru să­nă­­tatea fizică şi mintală, îmbu­nă­tă­ţeş­te comportamentul, atenţia şi pute­rea de studiu a celor mici; îmbunătăţeşte ca­litatea aerului şi reduce stresul pro­vocat de căldură; încurajează oa­me­nii să fie activi fizic şi să facă sport.

Mai mult, cartierele care se bu­cu­ră de spaţii verzi accesibile şi si­gure încurajează activitatea fizică a oamenilor, cu beneficii evidente pentru sănătate.

Aceşti factori combat efectele negative ale unei vieţi sedentare, mai ales obezitatea şi bolile cardiovasculare. Spaţiile verzi accesibile publicului oferă oportunităţi pentru efec­tuarea de exerciţii fizice, plimbare, jogging, jocuri în aer liber, oamenii bucurându-se astfel de beneficiile activităţilor sportive şi sociale.

În Bucureşti, spaţiile verzi au început să fie, de câţiva ani, mult mai bine îngrijite şi s-a observat un interes crescând pentru activităţile în aer liber. Câteva campanii au pus gra­-tuit la dispoziţie biciclete pentru cei care vor să se plimbe. Ce rămâne de făcut?

Cred că singurul lucru este să învăţăm să ne respectăm reciproc, să ne acceptăm şi tolerăm aşa cum suntem, fiecare cu bucuriile sale. Să practicăm până la urmă ceea ce înseamnă libertate, să ne bucurăm de ea şi să o acordăm şi celor de lângă noi. Să nu mai parcăm maşina pe o pistă de biciclete sau pe trotuar, pentru că, în final, cei care nu au nici o vină că e tra­ficul aglomerat (pietonii şi bi­cicliştii) suferă cel mai tare, deoarece n-au pe unde să meargă şi plătesc ei pentru confortul altora.

Data viitoare vom afla ce pregătiri fac autorităţile din Noua Zeelandă pentru Campionatul Mondial de Rugby care se va desfăşura în toamna acestui an. Haritina Mogoşanu, expert în biosecuritate la Ministerul Agriculturii din Noua Zeelandă, va oferi câteva informaţii despre pre­gătirile pentru acest eveniment.