Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nivelul apelor Dunării mai are la Brăila 11 centimetri până la cota istorică din 2006, astăzi fiind înregistrată o cotă de 688 centimetri, în creştere cu 4 centimetri, şi un debit de 15.450 metri cubi pe secundă. Prognozele indică o creştere a nivelului fluviului de până la 710-712 centimetri pentru data de 6 iulie.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Brăila, maior Ştefan Stoian, a declarat că problema cea mai sensibilă în ceea ce priveşte creşterea nivelului şi a debitului Dunării se găseşte în Insula Mare a Brăilei (IMB).
Situaţia alarmantă de pe Dunăre şi grifoanele apărute în digul care apără IMB au determinat Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Brăila să conceapă un plan de evacuare, în maximum 36 de ore, a celor peste 5.500 de locuitori din IMB şi a pesticidelor aflate aici, în situaţia în care digul ar ceda sub presiunea apelor sau Dunărea ar depăşi stăvilarul.
Maiorul Ştefan Stoian a declarat că autorităţile sunt pregătite să evacueze cele aproximativ 100 de tone de pesticide din IMB, care se află acum într-un depozit, intervenţie care va avea loc în momentul în care Dunărea va ajunge la o cotă de 710 centimetri.
Evacuarea se impune în momentul în care cota va ajunge la 710 centimetri, pentru ca pesticidele să nu se împrăştie, anunţă Agerpres. Ele vor fi transportate în depozitele TCE 3 Brazi, situate în municipiu.
Vârful viiturii este aşteptat la Brăila pe data de 6 iulie, a precizat Ştefan Stoian.
Echipe ale SC TCE 3 Brazi, arendaşul IMB şi angajaţi de la ANIF lucrează la înălţarea rampelor, pentru a le aduce la nivelul digului, şi intervin în regim de urgenţă în momentul în care apar grifoane, fenomen extrem de periculos, care poate duce la dărmarea digului şi este consolidat în permanenţă cu saci de nisip şi pietriş.
Accesul către punctul de Trecere Bac Gropeni, care face legătura cu Insula Mare a Brăilei, se face cu dificultate din cauza creşterii nivelului Dunării, iar pe fluviu s-au impus restricţii de viteză, echipe ale IJPF verificând permanent respectarea ordinului de restricţie.
Potrivit autorităţilor, Dunărea nu reprezintă o ameninţare pentru digul Noianu - Chiscani, din localitatea Chiscani, care a fost consolidat anul trecut şi este considerat de specialişti cel mai rezistent din ţară, având în vedere că s-a aplicat în premieră o tehnologie modernă de consolidare.
În ceea ce priveşte sinistraţii evacuaţi din cele două cămine sociale de pe malul Dunării, unde apa a pătruns în locuinţele oamenilor, şi transportaţi în tabăra Lacu Sărat, primarul de Brăila, Aurel Simionescu, a dat asigurări că vor primi hrană pe perioada cât se vor afla în adăpostul pregătit de primărie, iar casele unde aceştia locuiesc au fost baricadate şi vor fi păzite de poliţie, pentru a nu fi prădate de hoţi.
În municipiul Brăila, pe un kilometru din faleza Dunării există un dig de protecţie în calea apelor, format din peste 5.000 de saci de nisip, aşezaţi pe două-trei rânduri.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât, la începutul săptămânii, să oprească pomparea apei din zona Portului Brăila, în condiţiile în care se preconizează o creştere a nivelului Dunării până la 710-712 centimetri, ceea ce va duce la inundarea în totalitate a falezei, zonei libere, a portului şi a docurilor.
Citește pe Antena3.ro
