Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Economiei, Radu Oprea: „Văd România lider regional în următorii 10 ani”
Invitat la conferință, ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că România are șansa să devină un lider regional în mai multe domenii în următorii 10 ani. „Aș începe cu viziunea cum vedem România în următorii 10 ani. Eu văd România lider regional. Văd România ca lider regional din punct de vedere economic, pe toate domeniile de activitate. Avem oportunități, pentru că, de data aceasta, geografia ne este prietenă. Pentru că, din punct de vedere geopolitic, România contează foarte mult astăzi și de aici se nasc foarte multe oportunități pe care noi, împreună cu mediul de afaceri, trebuie să știm să le transformăm în locuri de muncă mai bune pentru oamenii din România. Ce înseamnă acest lucru, din punctul meu de vedere? Că avem trei direcții la care mă uit foarte intens atunci când generăm schemele de ajutor de stat, instrumentele, mijloacele prin care încercăm să stimulăm productivitatea din România. Unul dintre aceste obiective la care mă uit este cum redresez balanța comercială a României și de aici toate schemele de ajutor de stat care vin să stimuleze zonele unde avem dezechilibru (...). Al doilea lucru, mă uit la creativitatea pe care românii o au, la nevoia de a avea mai multă proprietate intelectuală înregistrată, mai multe idei care să se transforme în prototip și apoi în produs (...). Al treilea lucru, mă uit la dezvoltarea echilibrată a României. Avem niște poli de creștere astăzi. Avem Bucureștiul, Clujul, Timișoara. Sunt zone, în principal, centrele universitare, unde ne dezvoltăm foarte mult, unde ecosistemele antreprenoriale funcționează foarte bine, unde aducem această plusvaloare. Dar trebuie să avem o țară dezvoltată echilibrat, pentru că România este și la Botoșani, România este și în Teleorman, România este și în zona Olteniei, România este peste tot. Și atunci, guvernul trebuie să aibă această țintă de a dezvolta echilibrat” (...), a spus ministrul Oprea în intervenția sa.
„Până la urmă, sistemul garanție-returnare este cel mai mare proiect de economie circulară pe care România l-a început, l-a implementat și l-a pus în funcțiune în ultimii 30 de ani. Și bineînțeles că SGR-ul a schimbat viața tuturor românilor și a schimbat inclusiv activitatea companiilor din domeniu. Fie că vorbim despre companii din domeniul salubrității, fie că vorbim despre reciclatori, fie că vorbim despre stații de sortare și orice alte tipuri de activități, sistemul de garanție-returnare produce niște efecte pe care le simțim cu toții”.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet
8 miliarde de recipiente produce anual România. În decembrie, când a demarat SGR, s-au colectat 30.000 de recipiente, iar în luna mai s-a ajuns la 200 de milioane.
Ministerul Energiei deschide fabrica de unicorni
„Avantajul unei țări cum este România că noi plecăm mai din urmă față de ceilalți și adoptând ultimele tehnologii, cele de nouă generație, putem să-i ajungem mult mai repede și chiar să-i întrecem”, spune ministrul energiei, Sebastian Burduja. „Pe de-o parte trebuie să cheltuim foarte mulți bani, să avem o energie cât mai verde, fără a compromite securitatea energetică, fără a compromite competitivitatea prețurilor la energie, care afectează și standardul de trai, afectează și mediul economic românesc. Și asta se poate face transformând România foarte rapid într-un lider și este un principiu, cel al saltului în economie, saltul în viitor. Avantajul unei țări cum este România, noi plecăm mai din urmă față de ceilalți. Avantajul pe care îl avem este că adoptând ultimele tehnologii, cele de nouă generație, putem să-i ajungem mult mai repede în număr și chiar să-i întrecem în urmă(...). Ne-am inspirat dintr-o inițiativă portugheză care se numește Fabrica de Unicorni. Ea există în Lisabona și nu produce unicorni de pluș, ci produce sau facilitează apariția unor start-up-uri care tind să ajungă cu o evaluare de piață de peste un miliard de dolari. (...) Noi am pornit deja acest proces la Ministerul Energiei și săptămâna trecută am avut o întâlnire de lucru cu mari companii din domeniul energetic și domeniul IT. Un asemenea hub, o asemenea fabrică de unicorni ar putea viza tehnologii românești de asigurare a sustenabilității, de reciclare, deci produse și servicii românești. Pentru că e foarte important pentru România să inoveze, să creăm noi viitorul și să nu mai gâfâim în urma celorlalți. Dacă noi reușim să producem serviciile și produsele de care lumea de mâine va avea nevoie, cu siguranță că vom lua-o înaintea multor (...)”, a afirmat ministrul Energiei.
Florin Spătaru, consilierul premierului: România este cotată ca fiind a 19-a cea mai complexă economie a lumii
Participant la dezbateri, Florin Spătaru, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, spune că autoritățile au identificat mai multe zone în care industria din România poate deveni competitivă. „Am identificat anumite zone în care industria din România poate deveni competitivă. Pentru că această competitivitate, practic, se traduce în câteva elemente foarte simple. Resursă, energie, capital uman și experiență profesională. Iar România, dacă ne uităm la toate analizele care sunt făcute, este cotată ca fiind a 19-a cea mai complexă economie a lumii. Și atunci, din această perspectivă, există posibilitatea de dezvoltare. Dar cum? Nu prin alocarea, aș putea spune, fără o analiză coerentă a acestor resurse către companii care supraîncălzesc economic o zonă. Și atunci, câteva elemente sunt esențiale. Eu le-am introdus în criteriile de selecție. Câteva elemente sunt esențiale în ceea ce vom face. Și avem aici partea de tehnologii verzi. România trebuie să continue acest trend al decarbonizării și al investițiilor în noile tehnologii. Avem deficitul de balanță comercială. Acest deficit despre inflație și care sunt sursele inflației. Și vedem că industria chimică, cea pe care noi am avut-o, dar am reușit etapă cu etapă să o minimizăm (...). Un alt element este alocarea în zone în care intensitatea ajutorului de stat este cea mai mare. În zone în care sunt în prag de deșertificare economică, aș putea spune. Și socială, implicit, tocmai pentru a putea aduce un echilibru în acest proiect major. Sunt câteva elemente, sunt câteva documente programatice pe care le avem (...)”, a subliniat Florin Spătaru.
Elisabeta Ghidiu, Transgaz - director strategie și management corporativ: Dincolo de cifre, proiectele noastre înseamnă investiții într-un viitor sustenabil
„Transgaz este o societate listată la Bursa de Valori București și ne bucurăm de un sistem de management, de guvernanță corporativă eficace, care ne permite gestionarea eficientă a tuturor resurselor angajate. Și acest lucru este foarte important. Proiectele pe care noi le-am realizat, dincolo de cifre, înseamnă investiții într-un viitor sustenabil. Iar acest lucru înseamnă decarbonizare. Avem finalizată de anul trecut strategia de decarbonizare și climă. O strategie care pentru noi înseamnă foarte mult. Ea cuprinde o evaluare a amprentei de carbon, a stadiului actual al sistemului de operare, al sistemului național de transport. (...) Iar tot ce înseamnă investițiile Transgaz, vreau să știți că încă din faza de proiect sunt supuse evaluării de mediu, pentru a determina toate aspectele pe care le presupune proiectul respectiv. Planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei Transgaz este singurul plan al unei companii, să spunem, care are studiu de evaluare adecvată pentru mediu. Preocuparea, grija noastră, pentru sustenabilitate înseamnă, până la urmă, grija pentru viitor, pentru tot ceea ce lăsăm după noi generațiilor viitoare”, a afirmat Elisabeta Ghidiu, directorul Departamentului Strategie și Management Corporativ din cadrul companiei Transgaz.
Ilie Ciuclea, președintele ARMD: Suntem sub sabia Comisiei Europene în legătură cu multe lucruri pe care nu reușim să le facem
România stă cu „sabia Comisiei Europene” deasupra capului în ceea ce privește industria deșeurilor, a declarat Ilie Ciuclea, președintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor (ARMD). „Suntem sub sabia Comisiei Europene în legătură cu multe lucruri pe care nu reușim să le facem încă în legătură cu industria deșeurilor, cu tratarea acestora, eventual cu trecerea acestora către energie. Sunt tehnologii serioase în toată lumea, le cunoaștem, știm despre ce este vorba și probabil că trebuie ca patronatul să solicite un sprijin ceva mai substanțial din partea Guvernului României din punct de vedere al investițiilor în domeniul acesta. (...) Știm foarte bine că există o industrie paralelă a prelucrării deșeurilor din ambalaje atât din carton, cât și plastic, sunt colectori autorizați, colectori neautorizați, este o forță de muncă uriașă care astăzi mișună în România și într-un fel devalizează sistemele de colectare de pe rețele, dar ar trebui nu să fie eliminați, ci ar trebui să fie utilizați probabil ceva mai bine”, a declarat Ilie Ciuclea.
