Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele Klaus Iohannis a fost ieri în cea mai surprinzătoare vizită de la începutul mandatului său, de data aceasta în interes de serviciu: fără un anunț prealabil, el a mers la Palatul Victoria, unde trebuia să înceapă ședința săptămânală de Guvern. Premierul Sorin Grindeanu a aflat de la SPP-iști că președintele tocmai îi intra în curte. Ceea ce l-a adus val-vârtej pe șeful statului a fost intenția Executivului de a discuta două acte normative – unul privind grațierea și altul pentru modificarea Codului Penal. Ambele proiecte, despre care până ieri s-a vorbit doar „pe surse”, au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției și trimise instituțiilor din Justiție, pentru a formula puncte de vedere.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor pedepse, pus ieri în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, prevede că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. Se graţiază în parte, cu reducerea la jumătate, pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la cinci ani. De reducerea la jumătate a pedepselor sau, după caz, de anularea restului de pedeapsă neexecutat ar urma să beneficieze şi persoanele diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale. Nu beneficiază de graţiere recidiviştii şi cei care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul Penal sau de legi speciale.
În paralel, Guvernul intenţionează o modificare a Codului Penal, în care infracţiunea de abuz în serviciu va fi redefinită. Astfel, va exista răspundere penală doar dacă prejudiciul este mai mare de 200.000 de lei (50.000 de euro) şi la plângerea prealabilă a părţii vătămate. De asemenea, denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei.
„Nu mai e loc să pui o gheretă”
În ultimii zece ani nu s-a găsit o soluție pentru rezolvarea problemei spațiilor de încarcerare, în închisorile din România. Anual sunt încarcerate circa 28.000-30.000 de persoane, însă ar mai fi nevoie de aproape 10.000 de locuri în penitenciare, pentru a se putea respecta condițiile impuse de Uniunea Europeană. În toți acești ani, țara noastră a fost condamnată la plata a trei, până la cinci milioane de euro anual, pentru procesele câștigate la CEDO de condamnați care au dat statul în judecată, invocând condiții inumane în mediul carceral. Dacă nu se va rezolva această problemă a condițiilor din spațiul de detenție, România ar putea plăti 80 de milioane de euro anual.
„Sunt foarte puține locuri în care se poate face o extindere a spațiilor existente. Se fac în permanență astfel de lucrări de extindere, dar nici așa nu s-a putut rezolva decât o mică parte a deficitului de locuri. În ultimii ani au fost date în folosință mai multe astfel de construcții noi. Acolo unde se pot construi, se vor face în continuare, dar avem penitenciare, precum cele de la Ploiești sau Miercurea Ciuc, unde nu se mai poate pune nici măcar o gheretă. La Jilava, pe perimetrul actual, s-ar putea construi doar dacă se desființează grădina sau terenurile de sport. În plus, astfel de clădiri pot avea cel mult două etaje, pentru că este o situație foarte riscantă în caz de nevoie de evacuare”, explică Ștefan Teoroc, liderul Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare (SNLP).
Şeful de sindicat spune că poate dura zece ani să construiești o aripă de pușcărie, din cauza blocajelor din procedurile de achiziții. “Durează foarte mult studiile de fezabilitate și seria de aprobări care trebuie să fie obținute pentru astfel de extinderi. A mai fost ideea preluării unor unități militare dezafectate și chiar s-au început lucrările pentru un astfel de penitenciar, dar și aici avem aceleași probleme. În primul rând, MApN nu este foarte încântat să renunțe la unități, în al doilea rând, e mult mai greu să iei o clădire veche, să o aduci la standardele europene de funcționare. Costurile sunt la fel de mari, iar procedurile de achiziții și birocrația se aplică la fel”, mai spune Teoroc.
Citește pe Antena3.ro
O lege care împiedică integrarea foștilor deținuți
Graţierea ar trebui însoţită şi de alte măsuri, dar asta înseamnă adoptarea sau modificarea altor legi. De exemplu, proiectele care ar fi trebuit să rezolve problema integrării deținuților în societate și pe piața forței de muncă sunt limitate la mediul carceral și niciodată nu s-a luat vreo măsură pentru a exista o posibilitate reală de încadrare în muncă a foștilor deținuți, după ce își ispășesc pedeapsa. „Am încercat, în 2012, să facem un proiect, împreună cu conducerea unui penitenciar, pentru a face programe cu finanțare europeană, astfel încât să putem integra în muncă foştii deținuți. Am aflat, cu stupoare, că este ilegal să facem orice fel de acțiune pentru cei care au ieșit din penitenciar. Toate proiectele pot fi făcute exclusiv pentru cei aflați în executarea pedepsei, or acești oameni au nevoie de ajutor pentru integrare după ce ies din închisoare, atunci când nu se mai poate face nimic pentru ei”, explică directoarea undei fundații care a implementat proiecte cu finanțare europeană pentru integrarea în societate a deținuților. Practic, legea actuală interzice implicarea, sub orice formă, a autorităților statului și chiar a organizațiilor neguvernamentale în sensul integrării foștilor deținuți, pentru că se pornește de la ideea că o astfel de intruziune în viața privată a foștilor deținuți le încalcă acestora drepturile la a-și păstra anonimatul și se consideră că astfel de acțiuni i-ar putea afecta în sens negativ, expunându-i în fața societății. În acest fel, cei care își ispășesc pedepsele, mai ales după condamnări multiple sau pe o durată foarte lungă, nu au, practic, nicio șansă reală la reintegrare socială și sunt împinși spre recidivă.
Procurorul general: penibil
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că cei din Ministerul Public nu sunt de acord cu proiectul graţierii şi că nu există o justificare raţională pentru această ordonanţă, afară de vreun "interes care să fie ocult". “Proiect de lege penibil, care este susţinut de o emoţie colectivă”, a apreciat procurorul general. Legat de modificarea Codului Penal, Lazăr a spus că "dezincriminarea este făcută cu dedicaţie". Pe de altă parte, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că un act normativ referitor la graţiere este oportun, spunând că ”cei condamnaţi sunt şi ei oameni” şi au dreptul ”la propria imagine”, şi a dat exemple din trecut, explicând că graţierea funcţiona şi în antichitate, şi în comunism.
Iohannis şi elefanţii
Prima reacţie a venit chiar în şedinţa de Guvern, de la preşedintele Klaus Iohannis. ”Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere, dar nu-l vedem. Sunt doi elefanţi - ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a codurilor penale. Evident, că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind graţierea şi modificarea codurilor. De asemenea, subliniez şi sper să fiu în asentimentul domnului prim-ministru, s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă de Guvern, ci imediat ce documentele vor fi clarificate, evident sub conducerea ministrului Justiţiei, a doamnei ministru de Interne şi a doamnei ministru delegat pentru Afaceri Europene, să fie puse în transparenţă, adică, mai clar, să fie date spre consultare tuturor entităţilor prevăzute de lege”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Kovesi, dezlănţuită împotriva ministrului Justiţiei
Reacţia şefei DNA a fost un atac la adresa ministrului Justiţiei, Florin Iordache. “În acest moment, eu mă îndoiesc de buna-credinţă cel puţin a ministrului Justiţiei, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte, nu după. Mă îndoiesc că este de bună-credinţă. Şi dacă este doar o clarificare, de ce se lucrează în secret? De ce se lucrează noaptea şi nu are nimeni acces la aceste proiecte? De ce trebuie să le citim pur şi simplu din Monitorul Oficial? De ce nu sunt trecute pe ordinea de zi? Dacă este doar o procedură de clarificare, de ce nu se discută transparent?”, a spus Kovesi.
Ştiţi ce termen avem noi toţi, ca ţară, pentru graţieri. Faptul că ne aşteptăm să existe o decizie-pilot de la CEDO, care ne va face să plătim aproape 100 de milioane de euro pentru suprapopularea închisorilor şi pentru condiţii premierul Sorin Grindeanu
3.000 de deținuți ar intra sub incidența grațierii pregătite de Guvern, conform premierului Grindeanu
„Sunt doi elefanţi - ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a codurilor penale”, a spus președintele Iohannis, ieri, în ședința de Guvern
