Erori în decodarea crizei

Din poziţia de economist şef al Băncii Naţionale a României şi cercetător al Centrului Român de Politici Economice - CEROPE, Valentin Lazea a identificat o serie de zece erori în interpretarea crizei financiare internaţionale şi care pot influenţa măsurile care se iau împotriva acesteia.

Pentru Valentin Lazea, lecţiile de evitat şi care au fost expuse la Conferinţele Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studiii Economice, se referă atât la nivelul global, cât şi la cel european şi românesc. În ceea ce priveşte mediul mondial, economistul şef al BNR consideră că în această perioadă se poate manifesta o tendinţă de revenire la "fundamentalismul de stânga”, în care sunt neglijate legităţile economice şi se interzice tot ce nu este explicit permis.

În acelaşi timp, conform lui Valentin Lazea, poate apare un alt fenomen, acela de rezistenţă a "fundamentalismului de dreapta”, cu direcţiile sale în absolutizarea profitului, ca unic scop demn de urmat şI aceea că "piaţa ştie întotdeauna mai bine”. Tot la nivel internaţional, în opinia lui Valentin Lazea este posibilă manifestarea "unui management defectuos al euforiei iraţionale” şi aceasta din cauza faptului că educaţia economică a publicului şi decidenţilor este insuficientă.   

UE NU IA LOCUL SUA.  În Europa, economistul şef al BNR a observat o tendinţă de a se proclama moartea capitalismului financiar de tip anglo-saxon, lucru pe care Valentin Lazea în respinge. Totodată, în ultimul timp se mai proclamă şI Europa, ca nou lider al economiei mondiale în locul SUA. ŞI în această privinţă Valentin Lazea spune că pretenţia afirmată nu corespunde realităţii, iar pentru a fi putere economică sunt foarte importante capacitatea de apărare şI diplomaţia comune.  O altă eroare identificată este aceea de a se reveni la controalele mişcărilor de capital şI la politici naţionale protecţioniste.

NU SUNTEM "CETATE ASEDIATA”. Pentru România, Valentin Lazea crede că trebuie evitată persistenţa actualului model de creştere economică bazată pe consum şI continuarea dezvoltării prin resurse atrase mai degrabă decât prin economisire. Economistul şef al BNR nu este de acord cu mitul "cetăţii asediate” enunţat în ultima vreme, că străinătatea este nedreaptă cu România. "Nu poţI să extinzi această supoziţie asupra întregii lumi, ca şI cum noi am fi perfecţI din punct de vedere macroeconomic”, a declarat Valentin Lazea. De asemenea, economistul şef al BNR a avertizat că nu este corect să se creadă că România nu mai trebuie să dea socoteală nimănui, odată ce a scăpat de sub tutela FMI şI a aderat la UE şI că, dimpotrivă, odată cu liberalizarea contului de capital rolul pieţei de capital a căpătat o maximă importanţă.   
Casetă:

SIMILITUDINI ISTORICE
Amalia Fugaru, consilier al viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmărescu şI cercetător CEROPE este de părere că această criză seamănă foarte mult cu cea din anul 1873. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe fondul afirmării Germaniei ca stat (1871), a apariţiei Austro-Ungariei şi a situaţiei din Franţa, ca urmare a pierderii războiului cu Prusia, în Europa se înregistrează un "boom” imobiliar, finanţat din câştigurile din agricultura Statelor Unite ale Americii, unde se introduseseră deja mecanizarea. Scăderea preţurilor la produsele agricole a dus în 1873 la prăbuşirea bursei din Viena, iar în septembrie 1873, pentru că băncile n-au mai dat credite, criza trece oceanul şI se prăbuşeşte şI bursa din New York. Şomajul a ajuns în unele oraşe americane la 25 la sută, iar media a fost de 14 la sută. Recesiunea a durat şase ani.  

SOLUŢIA: CREŞTERE SUSŢINUTĂ
 "Ideile unora de a se reglementa astăzi pentru greşelile tot de astăzi nu sunt bune fiindcă pieţele sunt întotdeauna inovative”, susţine Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR şI preşedintele CEROPE. În opinia sa, "intervenţiile guvernului nu fac decât să atenueze nişte şocuri, iar marea ameninţare la adresa prosperităţii economice nu este prea puţină intervenţie guvernamentală, ci o prea mare implicare a guvernului în piaţă”. Mai mult, Lucian Croitoru afirmă că "această criză nu este un eşec al sistemului de pieţe libere, ci un lucru normal, iar soluţia pe termen lung este creşterea economică susţinută”.