Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criminologii și psihologii au găsit o explicație pentru seriile de sinucideri, crime, acte de violență și chiar atentate. Statisticile arată că mediatizarea unui caz atrage, de cele mai multe ori, un val de incidente similare, în perioada care urmează, iar autorii faptelor nu au niciun fel de legătură între ei, cu excepția labilității psihice. Același mecanism psihologic stă și la baza campaniilor publicitare, a lansării noilor trenduri de piață, dar și a vânătorii de pokemoni.
Anul trecut, la sfârșitul lunii mai, o femeie de 53 de ani s-a aruncat de pe un bloc din Capitală, după ce a amenințat că se sinucide, timp de 35 de ore. Valul de sinucideri a continuat, până la jumătatea lunii iulie, în mai multe zone ale țării, în total fiind nouă victime care au recurs la aceeași metodă de a-și lua viața. Un alt val de sinucideri s-a înregistrat și anul acesta, în luna iunie, deși mediatizarea nu a fost atât de puternică. Și actele de violență par a avea același caracter de contaminare, așa cum arată statisticile, iar atentatele teroriste și alte acte de violență comise în ultimele trei săptămâni par a avea la bază același tipar al contaminării. „Contagiunea atinge o paletă largă de infracțiuni. Putem observa cum se repetă, într-o perioadă scurtă de timp, nu doar sinuciderile, ci și crimele care au ca mobil gelozia sau răzbunarea, violurile, pedofilia, dar și alte tipuri de infracțiuni, cum ar fi furturile din bancomate sau conflictele stradale”, spune criminologul Dan Antonescu. În cazul suicidului, contagiunea media este recunoscută și prezentată în literatura de specialitate sub denumirea sindromul Werther - de la Suferințele tânărului Werther, celebrul roman al lui Goethe, care de la început a creat un val de sinucideri în rândul cititorilor. „Fenomenul a devenit subiect de discuție din 2003. În România, în ultimul timp a crescut numărul sinuciderilor prin accident rutier, care pot fi explicate prin contagiune. Ideea că presa ar trebui să evite să vorbească despre violență este dezgustătoare. Chestiunea nu este de vector media, ci de conținut. Jurnalistul poate transforma subiectul în cancan sau îl poate prezenta cu scop de prevenire. Contagiunea se referă la vulnerabilitatea minților acelor oameni, pentru că ei erau și înainte pe muchie de cuțit”, explică psihiatrul Gabriel Diaconu.
Aceleași principii ca în strategiile de vânzări
Psihologii arată că mass-media și rețelele de socializare determină comportamente și creează nevoi, atât în beneficiul marketingului, cât și în sens negativ. Dependența de rețelele de socializare distruge inteligența emoțională și creează alt tip de reacții de grup decât cele studiate până la apariția acestor mijloace de comunicare. „Rețelele de socializare ne vulnerabilizează și ajută foarte mult companiile să cucerească piața, cu investiție minimă. Folosirea lor pentru publicitate e foarte eficientă. La fel cum hipnoza te captează spre ceva anume, spre un stimul - fie că este din interiorul tău, că e o stare de relaxare profundă, fie că e un stimul din afară, o lumină strălucitoare, privirea hipnotizatorului, în anumite situații, un obiect fix de pe petere, orice - la fel și publicitatea trebuie să-ți capteze la maxim atenția. Atrăgându-ți atenția cu stimuli puternici, scade foarte mult capacitatea critică, analitică, iar atunci iei decizia influențat fiind de stimulii respectivi. Fenomenele sociale create prin intermediul rețelelor de socializare au la bază aceleași principii”, explică psihologul Valentin Dinu. Același tip de fenomen este semnalat de specialiști și în privința vânătorii de pokemoni, care a creat o adevărată isterie la nivel mondial.
În privința terorismului, ISIS este organizația care pare să fi înțeles cel mai bine mecanismele de manipulare a maselor, prin intermediul rețelelor de socializare, nu doar prin mass-media, pentru că își racolează adepții prin intermediul acestor rețele.
Lipsa mediatizării faptelor de violență și a actelor de terrorism nu este considerată o soluție pentru diminurea fenomenului, ci doar o posibilitate de mușamalizare a unor situații foarte grave.
Facebook este cea mai eficientă rețea pentru a crea nevoi pe piață și a determina comportamente. Valentin Dinu, psiholog
Criminologul Dan Antonescu: „Contagiunea atinge o paletă largă de infracțiuni: putem observa cum se repetă, într-o perioadă scurtă de timp, nu doar sinuciderile, ci și crimele și alte tipuri de infracțiuni, cum ar fi furturile din bancomate”
