Fuziunea Aeroporturilor Otopeni şi Băneasa, aprobată de MTI

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a aprobat astăzi în AGA Aeroportului Internaţional Henri Coandă fuziunea acestuia cu Aeroportul Internaţional Traian Vuia, prin înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.

"În şedinţa AGA de astăzi (luni, n.r.) s-a aprobat, în unanimitate, fuziunea celor două aeroporturi. Acum mai urmează să se înregistreze noua companie la Registrul Comerţului şi publicarea în Monitorul Oficial", a declarat, luni, pentru Mediafax, directorul general al Aeroportului Băneasa, George Mihalcea.

Ambele aeroporturi sunt controlate în proporţie de 80% de MTI, iar Fondul Proprietatea deţine 20% din titluri. Strucutura acţionariatului va fi menţinută la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.

În cazul aerogării din Băneasa, MTI a aprobat la sfârşitul lunii august, în adunarea generală extraordinară a acţionarilor, fuziunea acesteia cu Aeroportul Otopeni.

Proiectul fuziunii trebuia discutat în şedinţă de Guvern la sfârşitul lunii iulie, însă a fost retras pentru o reuniune viitoare, reprezentanţii PSD solicitând ca actul normativ să fie discutat în prealabil în Coaliţie, au declarat, la acea dată, pentru Mediafax, surse oficiale.

Fuziunea este argumentată în proiectul de act normativ prin reducerea costurilor globale de exploatare, posibilitatea unui management şi a unei operări comune a aeroporturilor ce deservesc aceeaşi zonă, elaborarea unei strategii unitare de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare, precum şi prin constituirea unui "pachet de acţiuni deosebit de atractiv în vederea privatizării".

Conform documentului, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, realizată în urma fuziunii, îşi va asigura sursele de finanţare din venituri proprii, sume alocate de la bugetul de stat, credite bancare, credite externe contractate sau garantate de stat, acordate cu respectarea regulamentelor comunitare privind concurenţa, fonduri externe nerambursabile, acordate în condiţiile legii, precum şi forme legale de participare a capitalului privat şi alte surse legal constituite.

Sediul central al companiei va fi în Otopeni, cele două aeroporturi urmând să funcţioneze ca puncte de lucru. Compania va avea un capitalul social iniţial de 143,7 milioane lei.

Prin actul normativ se propune trecerea unor terenuri aflate în domeniul privat al statului şi date în folosinţa gratuită a Aeroportului Henri Coandă în folosinţa gratuită a companiei nou-înfiinţate.

Hotărârea de înfiinţare a companiei Aeroporturi Bucureşti a fost aprobată de fostul Executiv în luna martie 2007, iar cererea de constituire a fost depusă la Oficiul Registrului Comerţului două luni mai târziu.

În luna iunie 2007, Aviaţia Utilitară a depus însă în instanţă o contestaţie faţă de constituirea societăţii, iar un judecător delegat al Registrului Comerţului Ilfov a suspendat constituirea Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.

Tot în 2007, Ministerul Transporturilor a iniţiat procedura premergătoare vânzării de pachete de acţiuni reprezentând 5% din capitalul social a opt companii din subordinea sa, în vederea tranzacţionării la Bursa de Valori Bucureşti. Printre companiile vizate erau şi cele două aeroporturi din Capitală.

Pentru a nu bloca vânzarea la bursă a unor acţiuni din capitalul social al acestora, Guvernul a anulat, la începutul anului 2008, hotărârea de înfiinţare a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.