Digul de aparare dintre localitatile mehedintene Vatra si Garla Mare, spart in doua locuri in timpul inundatiilor din 2006, a ramas in aceeasi stare pe motiv ca nu i se cunoaste stapanul. In cazul unor inundatii, 3.000 de hectare de teren risca sa fie acoperite de ape.
La o eventuala crestere a debitului Dunarii, peste 2.000 de hectare de padure, 250 hectare pasune si 600 hectare de amenajare piscicola risca sa cada prada apelor. La toate acestea se mai adauga si o parte a locuintelor riverane fluviului si stanile ciobanilor existente pe malul fluviului pe o distanta de 12 kilometri. La inundatiile din 2006, zona a fost in pragul unei catastrofe, digul cedand in doua locuri. Sute de hectare au fost atunci inundate de apele Dunarii. Fara executarea unor ample lucrari de consolidare, la o eventuala crestere a debitului Dunarii zona ar putea fi maturata din nou de ape.
FARA STAPAN. Situatia digului este destul de incalcita datorita faptului ca la ora actuala nu i se cuoaste proprietarul. Unii sustin ca apartine de Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare SA (ANIF) altii vehiculeaza numele Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (SNIF), sau al Apelor Romane. ANIF pica din ecuatie, in proprietatea acestuia intrand toate digurile de la Calafat la Isaccea. In amonte de Calafat, pe teritoriul judetului Mehedinti, exista patru diguri de aparare si ele apartin statului. In carca carei societati intra repararea si intretinerea lor nu se cunoaste insa. Directorul SNIF Mehedinti, ing. Marcel Burducea, sustine ca ar putea oricand sa efectueze lucrarile necesare, dar nu stie cine este proprietarul acestui dig. "Lucrarile se ridica la aproape 15 miliarde lei vechi. Nu se poate face nimic deoarece nu se cunoaste proprietarul. Cine da comanda si cine plateste costul lucrarilor? Pe langa cele doua brese facute de inundatiile din anul trecut, cu siguranta acolo mai exista si o serie de caverne la baza acestuia si deci lucrarea este complexa si trebuie facuta cu multa responsabilitate. Ar trebui ca Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta sa se autosesizeze si sa descalceasca itele", declara Marcel Burducea.
ANIF si SNIF sunt doua institutii aflate in subordinea Ministerului Agriculturii, care au "antecedente" in a pasa vina in caz de probleme. Cel mai recent exemplu este cel al despagubirilor care trebuie platite fermierilor afectati de inundatiile controlate facute anul trecut.
ALBA - NEAGRA CU STAPANUL. Directorul Apele Romane Mehedinti, ing. Adrian Draghici, sustine ca responsabili de refacerea acestuia sunt patronii societatilor comerciale ce au concesionat ferma piscicola aparata de dig. "Acest dig apara intreaga gospodarie piscicola de la Garla Mare impotriva apelor Dunarii. Ferma piscicola a fost concesionata catre doua firme private. Deci responsabilitatea repararii acestui dig revine acestora", a declarat Adrian Draghici.
De cealalta parte, directorul unei societati ce administreaza o parte din aceasta ferma piscicola, Dorel Staicut, sustine ca Apele Romane au dreptul de proprietate al digului, dar ca societatea fuge acum de responsabilitate. "Acest dig nu apara doar ferma mea. Daca eu am concesionat o parte din aceasta ferma, cum ramane
atunci cu cele doua localitati, cu cele peste 2.000 de hectare de padure si cu cele peste 550 hectare pasune? Acestea au fost concesionate de cineva? Cine este acum obligat sa apere interesele comunitatii? Draghici nu vrea sa-si asume responsabilitatea, dar este obligatia institutiei pe care o conduce sa execute lucrarile de refacere la acest dig", a declarat Dorel Staicut.
|
"Lucrarile se ridica la aproape 15 miliarde lei vechi. Nu se poate face nimic deoarece nu se cunoaste proprietarul. Cine da comanda si cine plateste costul lucrarilor? Ar trebui ca Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta sa se autosesizeze"
Marcel Burducea
director SNIF Mehedinti
|
|
|
"Acest dig apara intreaga gospodarie piscicola de la Garla Mare. Ferma piscicola a fost concesionata catre doua firme private. Deci responsabilitatea repararii revine acestora"
Adrian Draghici
director Apele Romane Mehedinti
|
|