Iaşi, ia şi rabdă!

Motivat, în capitala Moldovei se circulă moldoveneşte. Adică un pic mai încet. Din varii motive, unul dintre ele fiind şi traficul îngreunat. De aceea, aici, în loc să spui grăbeşte-te încet, poţi să spui lejer: "Grăbeşte-te moldoveneşte!".

Capitala Moldovei, cum mai este ea denumită (mai mult de către ieşeni), este caracterizată de o circulaţie densă; spun specialiştii săi, aproape la fel de dificilă ca în Bucureşti. De altfel, şi pentru un ochi obiectiv, Iaşiul de astăzi arată ca un front de război, plin de şantiere, cratere şi alte nevoi.

Intervievatul nostru este ing. Mihai Chirica, directorul tehnic al Primăriei. Cu el am luptat pe aliniamentul Copou-Podu Roş-Păcurari. Am scăpat amândoi teferi! Doar câteva maşini s-au ciocnit în intersecţia de la Fundaţie.


Jurnalul Naţional: Cum caracterizaţi Iaşul din punct de vedere al traficului?

Mihai Chirica: Este un oraş cu o circulaţie caracteristică marilor oraşe... la o populaţie de 400.000 de locuitori, pe o suprafaţă mai mică decât cea a municipiului Bacău, avem o aglomeraţie mare de autovehicule. Ne comparăm cu Bucureştiul, şi spun asta plecând atât de la numărul populaţiei, cât şi de la suprafaţa aferentă, incluzând aici numărul de studenţi aflaţi la studii (aproximativ 60.000 - n.red.), care generează şi ei maşini în plus în trafic. Noi suntem într-o echivalenţă cu Bucureştiul datorită suprafeţei şi a aglomeraţiei.


Circulaţi cu maşina? Aţi nimerit în intersecţii blocate ambuteiaje?

Frecvent, zilnic, circul cu maşina, n-am ajuns la Iaşi încă la ambuteiaje, punctele nevralgice rămân la Fundaţie, intrarea dinspre Păcurari (dimineaţa) şi zona Podu Roş, dinspre Nicolina.


Cum staţi cu locurile de parcare, locuri noi?

Locuri de parcare am făcut anul trecut aproape 900... De asemenea, lucrăm şi în 2009, vom mai rezolva problema prin demolarea garajelor dintre blocuri şi vom face parcări, lucru ce va duce la creşterea numărului locurilor de parcare cu circa 30%. Iaşiul a fost dimensionat pentru un anumit nivel de trai. La 100 de apartamente erau 10 locuri de parcare.

Acum s-a ajuns la raportul de unu la unu... Avem în proiectare două parcări supraetajate în două cartiere aglomerate ale oraşului, Dacia şi Alexandru.


În zonele centrale, unde se parca pe trotuare, aţi montat nişte piloni...

Oraşul nu aparţine numai maşinilor, nu putem lua numai măsuri care să fie în detrimentul pietonilor. Circulaţia rutieră va fi limitată de tot mai multe restricţii, dar numai după ce planurile de modernizare a unui oraş de talia Iaşiului vor fi implementate va fi mai bine. Şi aici am în vedere transportul în comun.




De ce tocmai acum repararea liniilor de tramvai, au trecut atâţia ani de când sunt probleme cu transportul în comun...

Este atât o problemă de finanţare, cât şi una de decizie, pentru că nici acum nu ne dau banii afară din casă, dar a luat domnul primar decizia că trebuie să facem acest lucru, motiv pentru care am împrumutat o sumă considerabilă, pe lângă suma care exista. Noi spunem că rezultatul va fi pozitiv, nu poţi să faci un lucru bun fără sacrificii.


Şoşeaua de centură?

Este în lucru, şi asta e un lucru bun, va ajuta, pentru că va fi folosită nu numai de automobilele de tranzit, ci şi de cele care vor dori să ajungă dintr-o parte în alta a oraşului.


Soluţii imposibile, iluzorii sau exagerate: metrou, telegondolă?

Telegondola este de agrement, nu face obiectul discuţiei. În ce priveşte transportul subteran, avem exemplul oraşului Lyon din Franţa, care prezintă o aşezare aproximativ egală cu a Iaşiului, cu alte dimensiuni, are transport tot aşa pe coline, pe o vale... Se circulă subteran, prin tuneluri care se acoperă mult mai uşor distanţele decât cu circulaţia la suprafaţă. E adevărat este o investiţie uriaşă, probabil că, pas cu pas, după ce vor fi epuizate toate soluţiile, se va interveni şi subteran.


Rezolvarea, în concluzie?

Un posibil model de rezolvare a traficului este cel subteran, am finalizat proiecte de rezolvare pentru câteva trasee de regim subteran pe zona Eminescu şi Splai Bahlui, dar costurile sunt mari - opt milioane de euro un astfel de pasaj subteran. Metrou pentru transport în comun? Tehnic orice este posibil, având în vedere configuraţia oraşului.

Ar putea fi şi suprateran, continuat apoi pe o reţea rapidă în subteran, care să te scoată undeva în centrul oraşului fără să fie nevoie să treci pe la Gară, prin Arcu. Sunt posibile, dar este costitsitor. Este o greşeală să discutăm aceasta acum, când sunt atâtea de rezolvat în zona supraterană. O preocupare continuă a noastră este supralărgirea străzilor care le avem în lucru, modernizarea sensurilor de circulaţie, giraţii suplimentare, semaforizări.

Preocupare există, este fond uman, însă trebuie management de trafic, bani mulţi, Bucureştiul a investit 22 de milioane de euro numai în managementul de trafic, noi nu avem banii ăştia în momentul de faţă. Vom continua să colaborăm cu Poliţia rutieră pentru a ajuta traficul rutier, însă problemele se vor încheia când vom termina investiţiile în infrastructură, în transportul în comun.