Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 14 - 18 ani 22% fumează în mod regulat tutun, iar 8% au consumat cel puţin o dată marijuana, arată un studiu realizat de Open-I Research, la iniţiativa Educaţia Azi.
Probabilitatea ca adolescenţii să devină fumători creşte în funcţie de influenţa părinţilor şi a problemelor din familie, dar şi de modelele din anturaj - a fost concluzia studiului transmis, luni, AGERPRES.
Aproape jumătate dintre tinerii care fumează în mod regulat au părinţi absenţi (43%) sau au un tată mai puţin implicat în relaţia cu ei (47%).
Mai mult decât atât, relaţiile disfuncţionale între părinţi sunt legate în proporţie de 35% de consumul de tutun la adolescenţi, iar prezenţa unor situaţii traumatice în familie a fost legată în proporţie de 43% de consumul de tutun. De asemenea, dacă adolescenţii au cel puţin un părinte fumător, mai bine de jumătate dintre aceştia (61%) ajung să fumeze regulat. În ceea ce îi priveşte pe cei care nu fumează, doar 36% au părinţi fumători.
Un alt motiv al consumului de tutun este influenţa grupului (28%). Majoritatea adolescenţilor fumători (70%) au cel mai bun prieten fumător, spre deosebire de o mică parte dintre tinerii nefumători al căror prieten cel mai bun este fumător (20%).
Pe de altă parte, tinerii români consumă droguri mai degrabă în mod experimental şi ocazional, majoritatea celor care au răspuns studiului spunând că nu au consumat droguri în ultima lună. Cea mai mică vârstă la care tinerii încep să consume marijuana este de 12 ani, iar numărul acestora creşte după 15 ani. Mai mult, 32% dintre fumătorii de marijuana consumă în casele prietenilor, iar 18% preferă să facă acest lucru pe stradă sau în baruri. Deşi cea mai mare parte a tinerilor nu consumă droguri de niciun fel, 98% dintre aceştia susţin că au printre cunoscuţi pe cineva care a consumat droguri cel puţin o dată.
Asemenea consumului de tutun, printre problemele în familie care cresc probabilitatea ca adolescenţii să consume marijuana ocazional sau experimental se numără: lipsa de implicare a tatălui în creşterea tânărului (50% dintre fumători au un tată puţin implicat în relaţia cu ei, în contextul în care doar 28% dintre nefumători au un tată slab implicat în relaţia cu ei), diferenţele de opinie (43% dintre fumători au păreri contrare faţă de părinţi în contextul în care 24% dintre nefumători au opinii diferite faţă de părinţi), relaţiile disfuncţionale dintre părinţi (58% dintre fumători au părinţi care se ceartă frecvent, pe când 20% dintre nefumători au părinţi care se ceartă des) şi prezenţa unor situaţii traumatice în familie (54% dintre fumători, faţă de doar 27% dintre nefumători).
"Nevoia de stimulare şi experimentare este specifică perioadei adolescenţei şi este amplificată de creşterea vizibilă a stimulilor la care sunt expuşi tinerii odată cu toate progresele economice", a menţionat Adina Nica, managing director Open-I Research.
De asemenea, Dragoş Cârneci, senior consultant Open-I Research, a apreciat că adolescenţii fac totul pentru a fi acceptaţi de către cercul de prieteni, "chiar dacă acest lucru presupune comportamente faţă de care nu ar simţi o atracţie deosebită în mod normal".
"Mai mult decât atât, adolescenţa este ultima perioadă de remodelare masivă a creierului, iar, ca urmare, tinerii sunt permanent sub imperiul emoţiilor şi impulsurilor. Astfel, fumatul şi consumul de alcool pot fi folosite de către aceştia ca modalităţi de reducere a stresului şi reglare a emoţiilor, dat fiind că ambele duc la eliberarea de dopamină în circuitul recompensei din creier", a spus acesta.
Studiul a fost desfăşurat în perioada septembrie - octombrie 2015, la iniţiativa Educaţia Azi, şi a fost realizat pe un eşantion reprezentativ naţional urban de 357 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 - 18 ani.
Citește pe Antena3.ro
