Inchiziţia politică a televiziunilor

Consiliul Naţional al Audiovizualului a devenit Inchiziţia televiziunilor din România. Peste televiziunile care adoptă poziţii critice la adresa puterii portocalii plouă cu amenzi, din apă­rători ai echilibrului opiniilor prezentate în emisiuni, unii membri ai CNA devenind apărători ai partidelor sau persoanelor care i-au propulsat în post.

Teoretic, imparţialitatea CNA poate fi pusă sub semnul întrebării atâ­t­a timp cât membrii Consiliului CNA, adică cei care iau decizia sancţionării posturilor de televiziune, sunt propuşi de partide şi recrutaţi din rândurile apropiaţilor ideolo­gici. Conform Legii Audiovizualului, Conducerea CNA este compusă din 11 membri şi este numită de Parlament, la propunerea Senatului, Ca­me­rei Deputaţilor, Preşedintelui Ro­mâ­niei şi Guvernului. Astfel, Sena­tul pro­pune trei membri, Camera De­pu­taţilor trei membri, Preşedintele doi şi Guvernul alţi doi. În cele două Camere parlamentare, posturile din conducerea CNA se împart frăţeşte între partide, după negocieri intense.

În aceste condiţii, articolul din le­ge potrivit căruia "membrii Consiliului sunt garanţi ai interesului pu­blic şi nu reprezintă autoritatea care i-a propus" intră în contradicţie cu mo­dalitatea exclusiv politică prin care este desemnată conducerea acestei instituţii. Este greu de crezut că deciziile ulterioare ale celor nomi­na­lizaţi ar putea să nu ţină cont de in­te­resele celor care i-au propulsat într-un post public, bine salarizat. În ac­tua­lul Consiliu al CNA, Parlamentul i-a nominalizat pe Răsvan Popescu (din partea grupului PNL, jurna­list şi fost purtător de cuvânt al ex-preşedintelui Emil Constantinescu), Ioan Onisei (grupul PDL, fost deputat PD), Szasz Attila (UDMR), Cristina Trepcea (PSD, jurnalist), Cons­tantin Duţu (PRM, fost deputat PRM) şi pe Grigore Zanc (PRM, fost senator PRM).

Reprezentanţii Guvernului, nominalizaţi toţi în perioada mandatului lui Călin Popescu Tă­ri­ceanu, sunt pianistul Dan Grigore, jurnalistul Christian Mititelu şi ac­to­rul Mihai Mălaimare. Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis în CNA pe jurnalista şi fosta directoare de ima­gine a PDL, Narcisa Iorga, şi pe jurnalistul Gelu Trandafir. Majoritatea membrilor CNA sunt astfel recrutaţi din structurile partidului care îi pro­pune sau din rândurile apropiaţilor ideologici. Calitatea de jurnalist a unora dintre ei este mai mult praf în ochii celor care i-ar putea critica, întrucât în activitatea CNA profesia de jurnalist nu este relevantă.

Grija unor membrii CNA faţă de imaginea partidului care i-a propulsat se reflectă deseori în luările de poziţie ale acestora în cadrul şe­din­ţelor în care se judecă derapajele, reale sau presupuse, care apar în emisiunile audio şi video. Situaţia se poate exemplifica şi aruncând o privire asupra deciziilor de sanc­ţio­na­re a televiziunilor şi a clasamentului cu cele mai "neascultătoare" posturi tv în perioada 1 ianuarie-16 septembrie 2010, existent chiar pe site-ul Consiliului Naţional al Au­diovizualului. Jumătate din primele şase posturi care au fost amendate în acest interval sunt reprezentate de cele mai acide posturi la adresa pu­terii: Antena 3, Antena 1 şi Realita­tea. Chiar dacă acestea sunt depăşite, din punct de vedere al cuantumului total al amenzilor aplicate, de posturi gen OTV sau Kanal D, este de remarcat că aceste posturi au fost amendate majoritar pentru depăşirea limitei legale de publicitate per oră, neres­pectarea dreptului la replică sau pentru greşeli gramaticale. În schimb către Antena 3 şi Realitatea amenzile sunt justificate predominant pentru "lipsa informării corecte".

Conform aceleiaşi legi, cei 11 membri ai Consiliului au rang de se­cretar de stat, cu toate avantajele, salariale şi logistice, incluse. Un exemplu al importanţei date CNA, da­că luăm în calcul faptul că nici un mi­nister nu are în organigramă 10 se­cretari de stat. Excepţie face pre­şedintele CNA, care are rang de mi­nistru. Bugetul CNA pe 2010 este de 10.626.000 de lei, suma fiind mai ma­re cu 211.000 de lei decât bugetul pe anul trecut, iar în organigramă sunt in­cluse 164 de posturi bugetate. To­tuşi, după rectificarea bugetară, pre­şedintele Răsvan Popescu anunţa la în­ce­putul lunii că instituţia este ne­voită să-şi reducă personalul cu 29 de persoane.