Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea care prevede acordarea unei indemnizaţii de creştere a copilului de 85%, de la 1 ianuarie 2009, promulgată joi de preşedintele Traian Băsescu, a zăpăcit viitoarele mame. Femeile ştiu doar că vor primi 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni. Ministrul Muncii spune însă că din veniturile salariale, în timp ce secretarul de stat precizează că din cele impozabile.
Neclaritatea apare chiar din textul actului normativ adoptat de Parlament, unde este precizat că “indemnizaţia va fi de 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni”, fără a se specifica dacă se face referire la veniturile salariale pentru care se plăteşte contribuţie la bugetul asigurărilor sociale sau la cele profesionale, supuse impozitului pe venit.În loc să clarifice problema, reprezentanţii Ministerului Muncii nu fac decât să o încurce şi mai tare. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat pentru Mediafax, la data de 16 octombrie, că: “Indemnizaţia pentru creşterea copilului va fi calculată din media veniturilor salariale nete şi nu din toate veniturile obţinute într-un an, dacă din acestea nu s-a cotizat la bugetul asigurărilor sociale”.
Pe de altă parte, secretarul de stat din Ministerul Muncii, Theodora Bertzi, a afirmat ieri: “Este vorba de 85% din veniturile impozabile nete, toate cele declarate. Vorbim şi de veniturile din profesii liberale”. Secretarul de stat a spus că acest lucru va fi precizat în normele metodologice la care lucrează. “Lucrăm la normele metodologice, iar din ianuarie, toate mamele, fie că sunt deja în concediu de creştere a copilului sau cele care vor intra în plată în 2009, vor primi cei 85%”, a completat Bertzi. Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit se înţelege: venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, conform Ordonanţei 148/2005.
Şi ministrul Muncii a revenit ieri asupra declaraţiei date în urmă cu câteva zile şi a spus că: “Se lucrează la normele de aplicare a legii şi lucrurile se vor lămuri până la 1 ianuarie”.
TAXE ŞI IMPOZITE
MARI, INDEMNIZAŢII MICI
În cazul în care în normele metodologice se va spune că este
vorba doar despre veniturile salariale pentru care se plăteşte CAS, femeile
care sunt în concediu de creştere a copilului sau cele care urmează să nască
după 1 ianuarie şi care au profesii liberale sau sunt plătite din convenţii civile vor fi discriminate.
De altfel, deputatul Lavinia Şandru, iniţiatorul legii, preciza că, în forma iniţială a proiectului, era vorba de veniturile deja impozitate de pe ultimele 12 luni, inclusiv veniturile profesionale. “Calcularea opţională este un răspuns la contribuţiile, de nivel diferit, în taxe şi impozite, pe care fiecare cetăţean le plăteşte”, se arăta în expunerea de motive a proiectului.
Legea prevede acordarea unei indemnizaţii de creştere a copilului de 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni, dar nu mai puţin de 600 de lei. Acum, indiferent de veniturile obţinute înainte de naştere, fiecare mamă salariată primeşte doar 600 de lei pe lună dacă stă acasă cu bebeluşul în primii doi ani, la care se adaugă 200 de lei, reprezentând alocaţia copilului. Indemnizaţia pentru creşterea copilului reprezintă de ani buni o problemă spinoasă pentru guvernanţi, indiferent de culoarea politică. În 2003 a fost adoptată o ordonanţă care prevedea plafonarea indemnizaţiei la nivelul de 85% din salariul mediu pe economie, indiferent de suma reţinută pentru CAS.
Citește pe Antena3.ro
