Jaf legalizat în administraţia timişoreană

Ilegalităţile din Primăria Timişoara i-au adus în faţa procurorilor DNA pe mai mulţi funcţionari din instituţie. În ultimele trei luni, aici au fost audiaţi primarul Gheorghe Ciuhandu, secretarul Ioan Cojocari, directorul Direcţiei Patrimoniu, Nicuşor Miuţ, dar şi alţi colaboratori ai acestora.

Cel mai recent raport al Curţii de Conturi dezvăluie însă o risipă fără precendent a celor din Primăria Timişoara, estimată la aproximativ 2 milioane de lei. Asta în condiţiile în care aceeaşi primărie caută un cre­dit de 7,5 milioane de euro pentru lucruri curente şi s-a îndatorat cu 12,5 mi­lioane de euro, cu o dobândă de 7% pe an, pentru cumpărarea unor noi autobuze. Printre altele...

Primarul Gheorghe Ciuhandu, secretarul Ioan Cojocari, unul dintre cei mai influenţi şi puternici oameni din Timişoara, precum şi şeful Direcţiei Patrimoniu, Nicuşor Miuţ, au ajuns toţi la DNA, fiind vizaţi de anchete privind nereguli şi ile­galităţi în atribuirea unor contrac­te, închirierea de spaţii şi atribuirea de spaţii, toate aducând prejudicii de sute de mii de lei administraţiei locale.

Evident, toţi greii din primărie, alături de alţi angajaţi audiaţi, se declară nevinovaţi. Procurorii anticorupţie au sarcina de a face lumină în contracte extrem de alambicate pentru care cei trei şi-au dat girul şi sem­nătura în ultimii ani. La mijloc sunt şi suspiciuni de luare de mită, apărute în urma unor denunţuri făcute chiar de cei cărora li s-au cerut diverse sume pentru a li se aproba proiecte de construcţii sau alte auto­rizaţii. Surse din DNA au precizat, pentru Jurnalul Naţional, că audieri­le au un ritm greoi din cauza complexităţii modului de operare, dar că probele adunate sunt solide.

Cel mai recent raport al Curţii de Conturi despre activităţile din Primăria Timişoara a scos la iveală faptul că s-au cheltuit în mod nejustificat, pe diverse mofturi ale executivului, aproximativ 2 milioane de lei. Raportul vizează doar câteva aspecte, de-a lungul timpului fiind sesizate şi alte scamatorii financiare ale echipei de conducere. Cel mai mare tun s-a dat la programul de reabilitare termică a blocurilor, modul în care s-au făcut achiziţiile pentru lucrări, dar şi felul în care s-au executat acestea. Prin umflarea preţurilor de achiziţie la materiale, dar şi a devizelor de lucrări, Curtea de Conturi a constatat o abatere financiară de peste 929 de milioane de lei, doar pentru lucrările din anul 2009.

În plină criză, executivul pri­măriei a decis că cei doi viceprimari, precum şi Culiţă Chiş, directorul Direcţiei Drumuri şi Transporturi, un protejat direct al primarului, au nevoie de trei maşini de teren Ford Kuga pentru a se plimba prin oraş. Acestea maşini, precum şi două flote de autoturisme Peugeot şi Daewoo Cielo au fost închiriate de la falimentara Regie de Transport Timişoara. Prin aceste închirieri, primăria reuşeşte de ani în şir să folosească maşini străine închiriate de la propria regie, fentând legea, care obligă instituţiile să achiziţioneze automobile de producţie autohtonă.

Moda închirierilor a început în anul 2002. De atunci, contractele se prelungesc prin acte adiţionale, tarifele de închiriere pe kilometru scad, iar regia de transport suportă cheltuielile de reparaţii, plata leasingului, dar şi o cotă lunară de combustibil. Curtea de Conturi a sesizat că "în contractele de închiriere nu se specifică temeiul de drept în baza căruia aceste autovehicule au fost închiriate şi că... în fapt acestea sunt contracte de furnizare", în­călcându-se legea achiziţiilor pu­bli­ce şi mai multe hotărâri şi ordonanţe de guvern. Doar pentru perioada ia­nua­rie 2009-iulie 2010, s-a consta­tat o pagubă de peste 352.000 de lei.

Tupeul edililor timişoreni nu se opreşte aici. Primarul fost ţărănist Gheorghe Ciuhandu, colegul său de partid, viceprimarul Adrina Orza, viceprimarul PSD Sorin Grindeanu şi secretarul Ioan Cojocari şi-au acordat, cu propia semnătură, suplimente la salariu, precum şi sporuri de care se bucură minerii sau muncitorii din medii toxice sau periculoase, precum cel pentru condiţii vătămătoare. Semn că munca în primărie poate dăuna grav sănătăţii.

Cei patru au încălcat astfel Legea 154 din 1998 care stipulează că au dreptul la o in­demnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare şi nu beneficiază de spor de vechime sau alte sporuri, conform Legii 215 din 2001. Mai mult, "primarul şi viceprimarii nu pot avea cali­tatea de proprii subordonaţi în cadrul aparatului propriu", men­ţionează acelaşi raport al Curţii de Conturi, vizavi de faptul că şefii din primărie şi-au aprobat prin propria semnătură suplimentele financiare. În plus, şi-au tras şi sporuri de muncă în condiţii vătămătoare de 10 procente. Gaura adusă bugetului local se ridică la 302.000 lei.

Alte 137.000 de lei s-au dus pe apa sâmbetei, după ce sindicatul liber al angajaţilor din primărie au dat în judecată chiar primăria pentru neactualizarea drepturilor salariale cu rata inflaţiei. Pentru a face linişte în ogradă, secretarul primăriei, Ioan Cojocari, şi consilierul juridic au fentat justiţia, nefolosind căi de atac împotriva sentinţelor judecătoreşti prin care angajaţii au primit retroactiv diverse sume de bani.

Pe lângă pacea cu subordonaţii, un motiv mai puternic este acela că între cei care au dat în judecată primăria şi şi-au pri­mit banii sunt chiar cei care trebuiau să se bată cu sidicatul în instanţă, adi­că secretarul Iona Cojocari şi consi­lie­rul juridic. Cei doi "s-au situat în­tr-o poziţie de conflict de interese în du­bla calitate de reprezentanţi ai au­torităţii locale, pe de-o parte, respectiv în calitate de persoane direct interesate ca beneficiari în primirea acestor drepturi salariale", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Alte găuri la bugetul local s-au dat prin compensarea ilegală a orelor suplimentare, peste 26.000 de lei, prin plata indemnizaţiei de dispozitiv, aproape 177.000 de lei, dar şi printr-o inginerie cu un teren destinat Fundaţiei Ioan Slavici, care aparţine unui institut de cercetare, şmecherie prin care bugetul local a fost păgubit cu peste 35.000 de lei. Termenul la care şmecherii din primărie trebuie să dea un răspuns oficial Curţii de Conturi a expirat pe 14 noiembrie 2010, însă aceştia nu se grăbesc să rezolve problema, primarul având un termen  de înlăturare a ilegalităţilor care expiră la 20 ia­nuarie 2011. Până atunci, jaful continuă.