Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De ce cereti deszapezire? Of, acest cuvant odios. Lasati pamantul asa cum e el, alb, sa ne intre in suflete! Sa ne tulbure visele. Noi nu vrem pamant, ca la ‘907! Pamantul gol nu mai e bun la nimic. Tarana golasa nu arata prea bine. Nu stiati ca bolovanii cenusii contin cate o farama din noi? Cate o coasta din tine, cate un suspin din noi toti? Amintiri ale unor glorii apuse…Mihai, Traian. Cei de atunci. Trebuie sa le fie si lor foame si frig...Si e o regula generala iarna ca pamantul sa respire doar sub mantia calda a anotimpului. Plapuma de argint sa ne tina de cald, sa ne potoleasca setea. Vreti pamant gol? Tarana fara de culoare e menita doar sa sune strident pe cosciuguri imaginare. Nu vrem deszapezire! Sa ploua peste noi cu fulgi de zapada! Lama de otel a masinii ne tulbura drumurile, ne bantuie potecile. Cine a cerut deszapezire sa fie sters din cartea de povesti a bunicii, din lumea de basm a lui Ion Creanga! Uite, la Iasi troienele au crescut cat Bojdeuca. Sa ninga in continuare! Teiul lui Eminescu e mai aproape imbracat in mantia alba. Crengile, altadata pustii, mangaiate de vant, sunt acum protejate de stratul alb. Umerii de piatra ai poetului, incarcati, s-au aliniat intr-o geometrie absurda. Pronia cereasca ii aduce astfel un omagiu. La Bojdeuca lui Creanga, fulgii de zapada inca bat in geam. Cauta sa se aseze pe gutuile din cerdac. Ninge la Iasi, ninge ca-n poezia lui Cosbuc. Urmele pe zapada ale pustiului Teodoreanu se zaresc si acum doar sub omat. Mai incolo, Otilia si-a umplut bascuta de casa cu un strat inalt de zapada pufoasa.
IT: Sa construim o Romanie noua, mai intai din zapada!
Ei, Romanie de azi! Lasati sa ne ninga pana ne-om acoperi de tot! Pana ce din urmele celei ce a fost odata va irumpe o noua viata. Lasati sa ninga, nu deszapeziti nimic! In centru, masinile fornaie infundat, cu un sunet de moarte. Deszapezire, ce cuvant odios! De ce trebuie sa ucidem in acest fel visele? Fulgii de zapada poate sa acopere imaculat canalul de zgura al lui Becali. Stratul de nea va troieni infrigurat poponetul lui Boc. Fulgii mari, cat un bloc, se vor topi pe silicoanele Nicoletei Luciu! Altii vor putea sa acopere dosul zgrunturos al Nikitei. Sa facem o alta Romanie pe zapada in jos! Sa ne construim o tara noua din omat! Asa ca, Domnule draga, da ordin, ceva!: sa ninga in continuare pana ne veti acoperi pe toti!... Iar apoi, maine, puii pasarii cu clont de zapada sa descopere intre troienele ruginii urmele tarii de vis, asa cum ne-am dorit-o si nu am reusit sa o avem…Haideti sa o costruim acum, mai intai din zapada! Nu e timpul pierdut…(Cristinel C. Popa)
