Demisia Guvernului Boc a atras atentia presei ungare, care i-a acordat spatii importante, inclusiv comentarii si analize. Analistul politic maghiar, Pászkán Zsolt, a comentat pentru agentia de presa MTI demisia Guvernului Boc, prezentand si diverse scenarii. "Retragerea Cabinetului Boc poate fi tradusa ca o incercare a partidului de guvernamant de a minimaliza pierderile la urmatoarele alegeri. Dupa ce Curtea Constitutionala a declarat ca fiind neconstitutionala initiativa comasarii alegerilor, PDL nu a mai avut nicio unealta ca sa-si salveze rezultatele, singura solutie fiind demisia premierului. Aceasta mutare este mai mult o lovitura de imagine. Democrat-liberalii incearca sa transmita mesajul ca partidul s-a retras din Guvern si nu mai este de datoria sa sa salveze situatia economica, provocata de masurile de austeritate. Din punctul meu de vedere, urmeaza trei scenarii posibile. In primul caz, PDL va desemna un premier interimar pana la alegeri, insa ar pierde tocmai efectul scontat prin demisia lui Boc, fiindca tot ei ar ramane responsabili de masurile nepopulare. In al doilea caz, am putea avea parte de o solutie neutra: un premier pe jumatate tehnocrat, care sa isi asume raspunderea pana la alegeri. In ultimul caz, nu exclud varianta unui premier complet tehnocrat care sa fie cel mai usor de sacrificat. Nu as putea spune la care dintre cele trei variante se va ajunge, dar un lucru este sigur: sunt semnale clare ca partidul de guvernamant da dovada de precipitare. In spatele demisiei lui Emil Boc nu sta o miscare bine gandita si nici o strategie pe termen lung. Nici macar nominalizarea lui Catalin Predoiu nu a fost o mutare aprofundata. PDL a ajuns la un nivel electoral atat de scazut, incat nu mai are absolut nimic de pierdut. Singura salvare pentru ei este gasirea unui premier fata de care PDL sa para in opozitie. Cat despre partidele minoritatii maghiare din Romania, momentan nu putem vorbi de o tactica maghiara. Toti se uita neputinciosi si incearca sa inteleaga ce este de facut. In ciuda celor intamplate nu este de asteptat sa apara vreo schimbare majora in relatia romano-maghiara', apreciaza acesta.
Editorialistul cotidianului Magyar Nemzet, Pataky Istvan, sustine ca demisia lui Emil Boc este in stransa legatura cu Fondul Monetar International (FMI). Intr-un editorial intitulat "Premier pentru imprumut', editorialistul semnaleaza urmatoarele aspecte: "Un anume Jeffrey Franks, seful delegatiei FMI in Romania, s-a plimbat, nu demult, in centrul orasului Busteni in interes de serviciu, apoi a avut parte de o masa bogata, cu mancaruri si muzica traditionala. Incaltat cu pantofi cu talpa gaurita, Franks i-a expus lui Traian Basescu conditiile pentru un nou credit. Intr-o romana foarte buna, Franks a citit concluziile FMI despre viitorul apropiat al Romaniei, punctand ca este prea devreme pentru marirea pensiilor si a salariilor. Luni dimineata, premierul Emil Boc si-a dat demisia. O mutare previzibila in conditiile in care masurile de austeritate adoptate au adus un deficit de imagine urias. Populatia Romaniei a platit un pret scump pentru a deveni "copilul-model' in viziunea FMI. In 2009, Romania a primit un imprumut de 20 de miliarde de euro: 13 de la FMI, 5 de la UE si cate un miliard de la Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. FMI a trasat conditii clare: reducerea salariilor cu 25%, marirea TVA cu 5%, inghetarea pensiilor, inchiderea a 70 de spitale. Popularitatea Guvernului a inceput sa scada, iar opozitia a fost in continua crestere. Astazi, numele lui Emil Boc si Traian Basescu echivaleaza cu o injuratura pentru poporul roman. Puterea a incercat sa mimeze ca dribleaza cerintele FMI, insa, in realitate, Jeffrey Franks a fost ca un premier deasupra Romaniei. Evident ca multi vad o similitudine intre prezentul Romaniei si viitorul nu foarte indepartat al Ungariei. Demiterea lui Boc era o mutare previzibila a presedintelui Basescu. Mandatul presedintelui se incheie oficial in 2014 si acesta nu mai are dreptul sa candideze din nou, dar face tot posibilul sa influenteze formarea unui nou Guvern la alegerile din toamna. Trebuie sa invatam din situatia Bucurestiului, dar sa o amintim, ca pe un exemplu inspaimantator, ar fi o greseala', conchide autorul.