Moldova "închide" graniţa cu România

Împlinirea a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu România s-a dovedit un nou prilej pentru autorităţile de la Chişinău de a hărţui cetăţenii români.

Pe fondul aniversării de ieri, dar şi a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de la 5 aprilie, Republica Moldova pare să îşi închidă graniţele pentru români, fie că este vorba despre studenţi, politicieni sau turişti, nepermiţându-le acestora să intre pe teritoriul de dincolo de Prut. "Tactica" adoptată de Chişinău pare ţintită special pentru a provoca România, dar a primit un răspuns echilibrat din partea Ministerului Afacerilor Externe. Între dimineaţa zilei de 26 martie şi până în după-amiaza zilei de 27 martie, un număr de 140 de români au fost întorşi din drum la frontiera cu Republica Moldova, indică datele publicate de Direcţia Poliţiei de Frontieră (DFP) Iaşi. Fără nici o explicaţie, vameşii de la punctele de frontieră Albiţa şi Sculeni nu le-au permis să treacă graniţa. Purtătorul de cuvânt al DFP Iaşi a spus că, până joi, astfel de cazuri au fost sporadice, neînregistrându-se vreodată un număr atât de mare de cetăţeni cărora să nu li se permită accesul pe teritoriul vecin.

TURIŞTI ŞI POLITICIENI
Cel mai recent caz implică un grup de 16 turişti români aflaţi în trenul internaţional Bucureşti-Chişinău. Ei au fost opriţi, în noaptea de joi spre vineri, în Vama Ungheni, de unde vameşii moldoveni nu le-au permis accesul în Republica Moldova. "Ni s-a cerut să coborâm din tren, fără să ni se ofere vreo explicaţie. Am fost ţinuţi într-o sală neîncălzită, apoi am fost aduşi la Iaşi", a declarat unul dintre turişti. Joi, membri ai unor delegaţii de la Consiliile Judeţene din Iaşi şi Vaslui care urmau să participe la o reuniune în raionul Făleşti din Republica Moldova au fost întorşi de la graniţă, în vama Leuşeni, tot  fără să primească vreo explicaţie. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, Constantin Simirad, a precizat că din delegaţie făceau parte şapte reprezentanţi ai Consilului Judeţean Iaşi, ai Consiliului Judeţean Vaslui şi ai unei firme de cercetări de piaţă şi marketing. Reuniunea de la Făleşti avea drept temă strategia de dezvoltare a euroregiunii Siret-Prut-Nistru pentru 2009-2010.

"NU VOM INTRA ÎN DISPUTĂ PUBLICĂ"
În aceste condiţii, Republica Moldova datorează României o seamă de explicaţii, dar autorităţile române pun aceste "frecuşuri" în contextul campaniei electorale din statul vecin. "Am cerut lămuriri de la Ministerul de Externe din Republica Moldova referitor la motivele pentru care, în mod sistematic, sunt opriţi cetăţeni români la graniţa cu Moldova. Ne-am exprimat preocuparea şi îngrijorarea cu privire la cum sunt trataţi aceşti cetăţeni. Nu vom intra în dispută publică, este şi un context electoral pe care nu vreau să-l comentez", a spus ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, într-o conferinţă de presă la Arad. Puterea de la Chişinău este deosebit de sensibilă, în această perioadă, la orice mişcare dinspre graniţa cu România. De altfel, n-ar fi exclus ca autorităţile moldovene să se teamă de scenariul imposibil ca grupuri de cetăţeni români sau venind din România să vrea să treacă Prutul pentru a lansa fel şi fel de provocări. Astfel de exprimări a unei procupări "profilactice" şi atenţionări în acest sens către autorităţile române nu ar fi străine Chişinăului.

"Acelaşi neam"

În anul 1918, la Chişinău, Sfatul ţării a decis ca Basarabia să fie alipită la ţara mamă. Pentru a marca această dată, ieri s-au ţinut slujbe de pomenire în memoria membrilor Sfatului. Uniunea Scriitorilor din Moldova a organizat un simpozion cu titlul "Unirea de la 27 martie 1918. Istorie şi Actualitate" urmat de un spectacol literar. Sintetizând semnificaţia zilei, istoricul Mihai Retegan a spus, într-o declaraţie pentru RRA, că cei care au consfinţit Unirea "au înţeles că provincia, că teritoriul respectiv are nevoie de un suport economic, are nevoie de un suport politic, de o dezvoltare strategică. Eu cred că, în primul rând, a fost vorba de faptul că aceştia şi mulţi alţii au conştientizat faptul că ei, basarabenii, aparţin aceluiaşi neam cu cei de dincoace de Prut. Este un lucru care astăzi din păcate se uită şi dincoace, dar şi dincolo de Prut".