Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Introducerea criteriilor de performanţă în salarizare a dat naştere unor discuţii în contradictoriu. În timp ce unii lideri de sindicat sunt de acord cu introducerea acestor criterii, alţii cred că ele nu pot fi introduse deoarece nu sunt specifice contractelor individuale de muncă. Preşedintele CNS Cartel Alpha, Bogdan Hossu este de părere că “salariile din sectorul bugetar ar trebui să se bazeze pe un principiu de fond, cel care se referă la muncă egală salarii egale”. “Problema de fond a unui sistem de salarizare, mai ales în sectorul bugetar, este că trebuie să se bazeze pe un principiu de fond la muncă egală, salarii egale. Adică, dacă am un funcţionar sau un contractual din comuna X, la acelaşi volum de muncă trebuie să aibă aceeaşi salarizare, şi la aceeaşi muncă prestată, cu un altul, din altă comună. În momentul în care se discută un nou sistem de salarizare, şi se pare că va fi făcut pe genunchi, ca de obicei, în pripă, pentru că, în momentul în care se doreşte să fie aplicat de la 1 ianuarie 2014, este pe genunchi. V-aş reaminti că la vechiul sistem s-a lucrat peste un an de zile, cu experţii Băncii Mondiale şi experţi ai Fondului Monetar Internaţional, pentru a face criteriile de competenţă care ar trebui introduse”, a apreciat Hossu, la postul RTV. În timp ce Hossu crede că aceste criterii de performanţă pot fi introduse, cu respectarea unui principiu, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, este de părere că acestea nu sunt specifice contractelor individuale de muncă. El a explicat că indicatorul de performanţă nu este specific contractelor individuale de muncă şi el nu poate fi introdus în prezent decât ca instrument care să stea la baza unor bonusuri financiare, nu şi pentru diminuarea veniturilor salariale. “Nu poate fi instrument pentru diminuare veniturilor salariale. Va fi dificil să identifici criterii de performanţă în multe domenii. Spre exemplu pentru cineva care lucrează la registratură. Ce criteriu introduci să înregistreze 100 de documente pe zi? Ce să facă? Să iasă pe stradă şi să se roage de lume să vină la ghişeu să înregistreze documente?”, a declarat Costin. În opinia sa ar fi necesar un proces de evaluare a muncii în mediul bugetar, aşa cum se întâmplă în privat. “Trebuie evaluat tipul de activitate, complexitatea şi, în funcţie de asta, să vină performanţa”, a mai spus Dumitru Costin. Potrivit liderului sindical, introducerea indicatorului de performanţă poate lăsa loc abuzurilor pentru că există mult subiectivism. În plus, Dumitru Costin consideră că guvernele României fac legi de salarizare multiple fără să aplice vreuna. “România tot face legi de salarizare. A mai făcut două legi în perioada 2008-2009. Nu a aplicat niciuna dintre ele până în momentul de faţă. Suntem specialişti la făcut legi pe care nu le aplicăm”, a declarat liderul sindical.
Sindicatele din învăţămănt, de acord criteriul de performanţă
Simion Hancescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), a declarat că cere introducerea indicatorilor de performanţă de 11 ani. “Salariile trebuie acordate în funcţie de performanţa fiecăruia şi este corect să existe o parte fixă şi una variabilă, în funcţie de performanţă. Salariile trebuie acordate în funcţie de performanţa fiecăruia, iar Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere acest lucru din anul 2002, cu menţiunea că fiecare angajator va trebui să aibă criterii obiective şi foarte clare. În educaţie, criteriul pentru partea variabilă trebuie să fie performanţa şcolară. Dacă nu se vine cu măsuri, e posibil să apară derapaje. De aceea trebuie să existe criterii de evaluare foarte obiective. Fiecare angajator trebuie să aibă creiterii foarte clare, pentru a nu apărea subiectivismul. Trebuie să existe argumente atunci când se face evaluarea. Pentru învăţământ ar trebui să se pună la punct un sistem de evaluare obiectiv pentru toţi elevii din România şi, după aceea, este nevoie de depolitizarea sistemului de învăţământ şi abia apoi se poate ajunge la astfel de măsuri. În caz contrar, există riscul să apară evaluări subiective care vor crea nemulţumiri”, crede Hăncescu. Liderul sindical mai spune că, pentru a nu exista riscuri atunci când se face evaluarea, este obligatoriu ca directorii să fie bine plătiţi. “Lucrurile trebuie analizate pentru fiecare sector în parte”, a mai spus liderul sindical.
De asemenea, sindicaliştii din sănătate sunt deschişi unei discuţii despre criteriul performanţei. Marius Sepi, reprezentantul Federaţiei Sanitas, a spus că sindicaliştii au transmis deja Ministerului Sănătăţii (MS) condiţiile lor, respectiv respectarea principiilor Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, creşterea indicatorului de referinţă de la 600 la 800 de lei şi intrarea în vigoare a sistemului de sporuri.
“Toate acestea s-ar putea face repede. Dacă doresc să se plece de la aşa ceva, adică asta să fie baza, atunci putem discuta şi despre partea variabilă, dacă se doreşte acest lucru pentru a-i premia pe cei performanţi. Dar cine se ocupă de criterii? Putem fi deschişi la o asemenea discuţie”, a declarat Marius Sepi.
Legea, făcută fără consultant extern
Noua lege a salarizării în sistemul bugetar va fi redactată de Ministerul Muncii fără angajarea unei firme de consultanţă externă, putând beneficia de consultanţă internă. În acest sens, Guvernul a respins propunerea Ministerului Muncii de a “angaja o firmă de consultanţă cu experienţă în domeniu şi de prestigiu internaţional”. În urmă cu trei ani, Legea-cadru a salarizării în sectorul public a fost redactată cu sprijinul Băncii Mondiale. Noul sistem de salarizare a bugetarilor va include, începând cu anul viitor, majorări anuale de salarii, în mod etapizat şi succesiv, dar numai pentru anumiţi funcţionari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi. Salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor. Tot prin noua lege a salarizării, cuantumul sporurilor, primelor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor va fi stabilit astfel încât, împreună cu salariile de bază, să nu depăşească creşterile salariale prevăzute pentru fiecare an în parte prin legile anuale speciale.
Citește pe Antena3.ro
