Pamanturi virgine in Romania anului 2006 / Parcul Natural Balta Mica a Brailei

Unul dintre cele mai recente "pamanturi" ale Romaniei, zamislit prin retragerea lacului cuaternar in timpul holocenului si individua-lizarea cursului inferior al Dunarii, este Parcul Natural Balta Mica a Brailei.

Fara puncte de acces, singura modalitate de a patrunde in parcul cu statut de rezervatie zoologica si botanica este traversarea apei cu ajutorul ambarcatiunilor mici. Statutul de arie protejata i-a fost atribuit Baltii Mici a Brailei printr-o lege emisa in 2001. Balta Mica a Brailei este situata pe cursul inferior al Dunarii, intr-o lunca avand regim natural de inundatie, intre Dunare si bratele Valciu, Calia si Cravia.

Aflat in sud-estul Romaniei, in judetul Braila, in lunca inundabila a fluviului Dunarea, parcul acopera o suprafata totala de 21.074 de hectare.

UN PEISAJ MIRIFIC. Posibilitatile de relaxare sunt nenumarate, iar cei pasionati de pasari pot vedea aici nu mai putin de 205 specii, din care 79 fac parte din categoria celor cu statut special de conservare in Europa.

RESURSE. Principala ocupatie a localnicilor este pescuitul

Parcul Natural Balta Mica a Brailei este format din sapte insule si ostroave, pe care se afla 49 de lacuri si iezere, a caror suprafata variaza de la 30 la 300 de hectare. Pe langa multitudinea speciilor de pasari, acolo isi mai au habitatul 65 de specii de pesti, 11 specii de mamifere si 220 de specii de flora. Peisajele sunt superbe, apusul de soare vazut dintr-o barca ce pluteste printre nuferi fiind, cu siguranta, o imagine de care nu te bucuri de prea multe ori in viata. La ora actuala, parcul beneficiaza de opt trasee turistice amenajate si de sapte observatoare de pasari.

Balta Mica a Brailei este singura zona umeda ramasa in regim natural dupa desecarea Baltii Mari a Brailei si a Baltii Ialomitei, care pastreaza sisteme caracteristice atat Deltei, cat si zonei inundabile.

EVOLUTIE... Conditiile geografice determina coexistenta a trei tipuri de flora, caracteristice stepei, padurii si mlastinii. Astfel, pe bancurile inalte de nisip din jurul zonei inundabile se gasesc paduri de salcii si plantatii de plopi-hibrizi euro-americani.

Pana in prezent a fost identificat un numar de circa 150 de specii de plante. Dintre speciile lemnoase cel mai raspandite sunt: salcia, plopul, ulmul, catina mica si murul. In mlastinile cu stuf, speciile de plante mai des intalnite sunt: stuful si papura.

PELICANUL. Parcul detine 205 specii de pasari

Din componenta ecosistemelor acvatice au fost identificate pana in acest moment 176 de specii de alge planctonice. O vegetatie deosebita se afla pe nisipuri.

Diversitatea faunei este determinata de diversitatea habitatelor, mai ales datorita faptului ca mai mult de jumatate din ecosistemele identificate sunt naturale.

Exista, de asemenea, multe specii de insecte acvatice. Populatiile de pesti sunt reprezentate printr-un numar de 65 de specii, iar amfibienii si reptilele, prin 13 specii.

CAI DE ACCES Parcul Natural Balta Mica a Brailei este cunoscut pentru importanta-i ornitologica, pentru ca se situeaza pe cel mai important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos. Accesul in localitatile invecinate parcului se face pe drumuri asfaltate, iar punctul principal de plecare este orasul Braila. Calea spre cele doua zone strict protejate se face astfel: spre complexul Fundu Mare - din Braila cu ambarcatiuni pana la punctul turistic si piscicol Fundu Mare si de aici, pe canalul Hagioaia, pana la complexul Fundu Mare si din localitatea Chiscani pana in vestul complexului Fundu Mare; spre complexul Ostrovul Popa - din localitatea Marasu spre privalul Milea si de aici catre lacurile Sinetele, Cocaina si Curcubeu; din localitatea Stancuta catre privalul Chirchinetu si de aici in lacurile Balaia si Gasca.

INDELETNICIRI TRADITIONALE Comunitatile locale si-au asigurat existenta si dezvoltarea in timp pe baza utilizarii resurselor naturale din Balta Mica a Brailei. Principala re-sursa exploatata in aceasta zona a fost cea piscicola, existand o mare traditie in pescuitul practicat de populatia locala cu mijloace traditionale. Alte ocupatii traditionale au fost legate de utilizarea resurselor padurii, precum lemnul si vanatul; pentru ca izolarea acestui teritoriu a permis ca ecosistemele naturale sa se pastreze mai bine decat pe teritoriile invecinate, aici se afla locuri propice pentru pasunat si cresterea animalelor. Pasunatul este insa permis doar pentru anumite specii, iar utilizarea pasunilor este permisa numai pentru animalele localnicilor. Turismul se practica insa cu respectarea regulilor de vizitare. In interiorul parcului sunt incluse doua zone strict protejate, reprezentand 44% din suprafata parcului: Ostrovul Fundu Mare si Ostrovul Popa, unde vantoarea este interzisa prin lege.

PASARI... PROTEJATE In Parcul National Balta Mica a Brailei pasarile sunt reprezentate de un numar de 205 specii, care utilizeaza acest teritoriu pentru cuibarit, loc de popas in timpul migratiei sau pentru iernare. Intre acestea se includ specii amenintate pe plan international, cum ar fi: pelicanul cret, rata rosie, gasca cu gat rosu si cormoranul mic. Din totalul speciilor de pasari identificate aici, peste 40 se afla pe lista Directivei Pasari si 34 de specii se afla pe lista Conventiei de la Berna.

HABITATE SI ECOSISTEME Pe teritoriul parcului au fost identificate de cercetatori numeroase tipuri de habitate, clasificate in 13 grupe. Intalnim aici, in Balta Mica a Brailei, paduri de salcii, lacuri eutrofe naturale, zavoaie cu plopi si salcii, mlastini cu Typha, tufarisuri (zalog, rachita), precum si pajisti umede de lunca si pajisti stepice. Statistic vorbind, dintre ecosistemele identificate aici, 50% sunt naturale, 30% sunt seminaturale si 20% au fost realizate datorita implicarii omului.

PRIVIRI MAGICE

Ochiul omenesc intalneste in acest parc situat pe cursul inferior al fluviului Dunarea, in apropierea Deltei Dunarii, peisaje asemanatoare cu cele ale Deltei. Datorita altitudinii foarte joase a terenului, cu o medie de 4,5 m, apa inunda regulat suprafete mari de teren. Aceasta inundare este parca rupta din povestile romanesti cu voinici inviati cu "apa vie". Mediul renaste si se regenereaza intr-un triumf aproape ireal al vietii. Balta Mica este inconjurata, parinteste parca, de bratele Dunarii. (Costin Anghel)