Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În contrast cu toate celelalte sărbători creștine care depind numai de mișcarea soarelui, ziua de Paște depinde atât de mișcarea soarelui cât și de cea a lunii.
Potrivit cumvaplace.ro, modul în care astăzi sărbătorim Paştele are rădăcini comune pentru toţi, însă, în timp, unele tradiții au cedat modernismului, dar asta nu înseamnă că în comunitățile mai puțin atinse de globalizare nu are încă o mare încărcătură religioasă.
Am fi mirați, poate, să aflăm, însă cât de multe lucruri mai avem în comun, atât ca obiceiuri, cât și ca meniu tradițional și am putea începe cu ouăle. Simbol al fertilităţii şi renaşterii, prezenţa lor în coşul de Paşte este specifică nu doar lumii creştine, ci şi celei iudaice, locul de unde a pornit totul. Aici se află rădăcina tradiţiilor pe care le mai păstrăm şi astăzi.
La evrei, în mod ritualic, în seara de Seder se mănâncă şi se bea cam tot ceea ce este şi acum pe mesele de Paşte din lumea creştină: vin, fructe şi arahide, legume, miel (ca simbol al mielului jertfit pe timpul cînd exista Templul) şi un ou fiert care simbolizează sacrificiul solemn. Toate alimentele au rol simbolic. În amintirea fugii din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat să dospească, în timpul celor opt zile cât durează sărbătoarea (şapte zile în Israel) se mănâncă pâine nedospită, făcută doar din făină şi apă, numită matza (azimă).
Imaginea de ansamblu arată că mielul, reprezentând în mod tradițional ideea de sacrificiu, ouăle, verdețurile și pâinea în diverse forme se regăsesc în meniul de Paște de peste tot.
În Transilvania, Banat și Bucovina, zone cu o importantă comunitate catolică, influențele în meniu sunt date, pe de o parte, de multietnicitate și vecinătatea cu maghiarii, secuii, sașii și șvabii, dar și de zona geografică de care aparțin, dacă ne gândim la Bucovina.
În general, pe masa bănățenilor și transilvănenilor găsim, de Paște, caș de oaie (proaspăt, dacă sărbătoarea pică spre sfârșitul lui aprilie), ceapă verde și ridichi, fără îndoială ouă, dar și slănină afumată sau șuncă afumată. Banatul preferă primăvara șunca (jambon de porc) fiartă și mâncată cu un sos foarte iute de hrean cu smântână. Curios, poate, hreanul se regăsește și între alimentele rituale evreiești, dar acolo are o simbolistică clară. Cine știe cum a ajuns sosul de hrean lângă șunca bănățenilor?
De pe mesele catolicilor din Banat și Transilvania nu lipsește nici mielul, căruia i se alătură vin roșu, și nici cozonacii. De altfel, în zona mai vestică a țării, Banat-Crișana, găsim în centrul mesei, la locul de onoare, un colac pufos împletit, din aluat ca de pâine, dar cu unt, ouă și lapte. Undeva între pâine și cozonac, poate mai aproape de brioșe. În mod tradițional asta este pasca ardelenească. În Banat, pe langa cozonacii simpli, pe mese mai apar și delicioșii baigli (beigli) cu nucă ori cu mac.
În satele din Banat și Ardeal, în Duminica Paștelui, coșuri cu parte din preparatele gospodinelor se duc la biserică pentru a fi sfințite.
La un gând distanță de noi, în centrul catolicismului, Italia, unde încărcătura religioasă a sărbătorii este încă extrem de puternică, răsfăţul culinar constă în legume de primăvară – anghinare, sparanghel, fasole verde, spanac, salată verde – ouă roşii, miel şi dulciuri tradiţionale.
Familia se adună la masa de prânz şi mănâncă agnellino – miel fript, cu piper şi salată de ouă fierte, iar copiii primesc oul pascal, cu o surpriză înăuntru. Tot pentru copii se pregăteşte un cozonac în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale.
Italia fiind atât de diferită de la nord la sud, chiar dacă mielul nu lipseşte niciodată de pe masa pascală, este gătit după reţete tradiţionale în fiecare regiune.
În Roma, mielul este marinat cu lămâie şi rozmarin sau sunt doar coaste de miel la grătar cu garnitură de cartofi sau anghinare. În Toscana, carnea de miel este fiartă înăbuşit cu ceapă şi morcovi şi servită cu fasole albă, condimentată cu salvie, rozmarin, pătrunjel şi capere.
Pane di Pasqua este prăjitura tradiţională, însă cel mai faimos desert pascal este Colomba Pasquale – un cozonac cu coajă de portocală confiată şi migdale, copt în formă de porumbel, simbolizând pacea.
Și în Franța, meniul tradițional de Paște pune la loc de cinste mielul, fie doar pulpă, fie cotlet. Acestuia i se alătură drept garnitură legume și zarzavaturi timpurii, adică primele legume recoltate în sezon: morcovi, ceapă, ridichi și cartofi noi și desigur sparanghel. Acesta e nelipsit!
La capitolul antreuri, nu o să vă vină să credeți, dar au exact ceea ce noi numim drob. Nu e neapărat de miel, poate fi de vițel, iepure sau porc, dar presupune carne tocată, verdeață (ei prefer spanacul), ou fiert. Acest Pâté de Pâques, cum îl numesc ei, este învelit în aluat, puff pastry (sau foitaj, se găsește proaspăt și în supermarketuri), și copt în cuptor ca orice plăcintă cu carne sau terrine en croute.
Sună destul de familiar, nu? Aproape ca drobul nostru în prapure…
În sfârșit, ce ar fi Paștele fără un desert de ciocolată? Pentru a încheia masa cu o notă dulce, francezii preferă tarta cu ciocolată. Bucătarii desăvârșiți își prepară acasă și ouăle de ciocolată, pentru că, nu-i așa, ciocolateria este la îndemâna oricărui francez.
Mai puțin tradiționaliști la capitolul ouă fierte, francezii le mănâncă de Paște, însă de preferință în soufflé-uri și flan-uri. Pentru că desertul pare mai important decât masa în sine, biscuiții sablați sunt la fel de des întâlniți în meniuri, în această perioadă.
Citește pe Antena3.ro
În Austria, piețele de Paște sunt o tradiție importantă. Expoziții, opere de artă și standuri gastronomice alături de ouă pictate tradițional, simbol al vieții, și decorațiuni. Aceste piețe durează adesea câteva zile. Întotdeauna foarte pline de viață, oferă o imersiune în cultura locală și întâlniri cu austriecii, călduroși și primitori.
Obiceiul ouălor pictate se practică în întreaga Austria și își are originea în secolele XII și XIII. Oamenii din Lungau au un mod special de decorare a ouălor: cu coji de ceapă și decorate cu frunze (Grawirlacheier). Sună cunoscut? Pentru a le pregăti, rețeta este aceeași pe care probabil o cunoșteau bunicile noastre: puneți pe oul fiert anterior într-o cârpă pe care se află o frunză de la diferite specii, trifoi, pătrunjel… se scufundă cu totul în tinctura de ou făcută din coji de ceapă infuzate. Astfel, pe cojile de ouă apar modele delicate și originale.
Meniul austriecilor pare auster comparativ cu al vecinilor italieni: pâine dulce (Osterpinze), mezeluri reci, ouă vopsite și hrean.
Fără îndoială, după acest periplu European putem spune fără să greșim că mielul, ouăle și pâinea dulce, cu lapte, ouă și unt, se regăsesc în mod tradiţional pe mesele de Paște.
Iar ceea ce la noi se cheamă cozonac ori pască, în Italia se numeşte Pane di Pasqua, în Germania şi Austria – Ősterkranz, în Olanda – paasstol, în Rusia şi Ucraina – kulich, în Cehia – babobka, în Grecia – tsoureki şi în Slovenia – potica.
Acum nu mai pare chiar atât de străină lumea dimprejur, nu-i așa?
