Patriarhia Română şi cea a Ierusalimului s-au împăcat

Cele două Biserici au căzut de acord privind Aşezământul românesc de la Ierihon

O delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române a avut o serie de întâlniri, în zilele de 20 şi 21 februarie, cu o delegaţie a Patriarhiei Ierusalimului, pentru a rezolva problema legată de construcţia unei biserici şi a unor spaţii cu destinaţie de găzduire a pelerinilor la Ierihon, care provocase o încetare a comunicării între cele două Biserici.
Cele două delegaţii au ajuns la un acord: aşezământul românesc de la Ierihon este considerat de acum înainte un cămin destinat pelerinilor ortodocşi români care vizitează Ţara Sfântă, relatează cotidianul francez La Croix.

Document binecuvântat

Cele două delegaţii au redactat împreună un document, care a primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teofil al III-lea al Ierusalimului şi a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, prin care s-a ajuns la restabilirea comuniunii frăţeşti şi euharistice între cele două Biserici. Înţelegerea dintre cele două Biserici constituie o contribuţie la întărirea unităţii panortodoxe.

Invitat în România

În numele Patriarhului Daniel, delegaţia patriarhală din România a adresat o invitaţie Patriarhului Ierusalimului de a vizita Patriarhia Română, în octombrie 2013, invitaţia fiind acceptată.

Delegaţia Patriarhiei Române a fost alcătuită din Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Preşedinte, PC. Pr. Prof. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, şi PC. Pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal pentru relaţii bisericeşti şi interreligioase.

Istoria disputei

La 26 aprilie 2011, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, care are jurisdicţie asupra locurilor sfinte din Israel, a decis să rupă legăturile între cele două Biserici, pentru a protesta la adresa construcţiei unei biserici şi a unui cămin pentru pelerini pe teritoriul său canonic, fără aprobare, reaminteşte La Croix.

Construcţia bisericii române de la Ierihon a debutat în 1999, în urma unui acord între Patriarhul Diodoros al Ierusalimului şi Patriarhul Teoctist al României. Odată cu Serbările Jubiliare Panortodoxe dedicate bimileniului Naşterii Domnului Iisus Hristos, la data de 5 ianuarie 2000 s-a pus piatra de temelie la casa de pelerini şi însuşi Prea Fericitul Părinte Patriarh, înconjurat de un numeros sobor de arhierei, preoţi şi credincioşi, a sfinţit prestolurile bisericii şi paraclisului, având hramurile “Naşterea Domnului şi Toţi Sfinţii Români”, respectiv “Toţi Sfinţii din Palestina”.

Aşezământul ar fi trebuit să le permită pelerinilor români în Ţara Sfântă să participe la slujbele rostite în limba română şi să fie găzduiţi cu costuri mai mici decât cele practicate de reţelele hoteliere.

Protestele Patriarhiei Ierusalimului

Patriarhia Ierusalimului a protestat prima oară în ianuarie 2012. Patriarhia Română a răspuns, recunoscând jurisdicţia Ierusalimului asupra Ierihonului şi cerând Patriarhiei Ierusalimului să recunoască această construcţie şi să-şi dea binecuvântarea pentru funcţionarea ei. Sfântul Sinod al Ierusalimului a refuzat atunci, neputând accepta “ca limitele sale canonice să fie ameninţate în fapte de manieră arbitrară şi deschisă”. Dacă argumentul Bisericii Române, “potrivit căruia acest aşezământ a fost construit pentru pelerinii români în Ţara Sfântă ar fi fost acceptat”, explica Sfântul Sinod de la Ierusalim, acest lucru ar fi făcut din jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului un câmp liber pentru construirea de biserici de către toate Bisericile Ortodoxe, aşa cum s-a şi întâmplat, de altfel, să solicite unele dintre ele”, explică La Croix miezul disputei dintre cele două Biserici Ortodoxe.