x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Plajele virgine de pe cordonul litoral

0
Autor: Alexandru Nastase 14 Aug 2008 - 00:00
Plajele virgine de pe cordonul litoral

DESCOPERIREA ROMĂNIEI ● Ceauşescu a închis laguna Razim-Sinoie
Cel mai ambiţios proiect al lui Nicolae Ceauşescu privind Delta Dunării a fost asanarea parţială a complexului de lacuri Razim-Sinoie şi transformarea a întinse suprafeţe de apă în teren agricol numai bun pentru cultivarea cerealelor. Lacurile, care în acel moment formau cel mai mare complex lagunar din Europa, au fost despărţite de mare printr-o fîşie de pămînt – astăzi plaje virgine – care a fost denumită cordonul litoral. Iniţiativa a creat o sumedenie de probleme ecologice.



DESCOPERIREA ROMĂNIEI ● Ceauşescu a închis laguna Razim-Sinoie
Cel mai ambiţios proiect al lui Nicolae Ceauşescu privind Delta Dunării a fost asanarea parţială a complexului de lacuri Razim-Sinoie şi transformarea a întinse suprafeţe de apă în teren agricol numai bun pentru cultivarea cerealelor. Lacurile, care în acel moment formau cel mai mare complex lagunar din Europa, au fost despărţite de mare printr-o fîşie de pămînt – astăzi plaje virgine – care a fost denumită cordonul litoral. Iniţiativa a creat o sumedenie de probleme ecologice.

În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, primele lucrări de anvergură au avut loc sub îndrumarea profesorului Grigo-re Antipa. Comisiunea Europeană, care şi-a stabilit sediul la Sulina, a ajutat la regularizarea braţului Sulina şi transformarea lui în canal na-vigabil de mare adîncime. Pînă în anii ’60, numai săparea cîtorva canale a mai perturbat echilibrul ecologic în Deltă. După această perioadă au început lucrări masive în Rezervaţie. Scopul final? Secarea Deltei şi transformarea ei în teren agricol, propice pentru cultura cerealelor. Proiectul visat de Ceauşescu însemna îndiguirea celor trei braţe, Chilia, Sulina şi Sfîntu Gheorghe, urmînd ca între acestea să se practice agricultură intensă. Planurile au fost puse în practică în mare parte, astfel că, în mai puţin de 20 de ani, zece procente din suprafaţa Deltei fuseseră deja secate de buldozerele şi maşinăriile comuniştilor.

ÎNCHIDEREA. Dintre toate indicaţiile date de Ceauşescu, cea mai "preţioasă" a vizat închiderea cordonului litoral în mai multe puncte la sud de actuala staţiune Portiţa, pentru reducerea suprafeţei acoperite de ape din complexul Razim-Sinoie. Practic, s-a dorit ca lacurile să nu mai comunice prin nici un punct cu marea, în acest fel putîndu-se realiza mai uşor îndiguirile. Lucrările, spectaculoase prin desfăşurarea de forţe, au durat cîţiva ani şi s-au finalizat în 1974. Astăzi, cordonul litoral începe de la Sulina, trece prin Sfîntu Gheorghe şi se continuă în sud prin Gura Portiţei pînă la Grindu Chituc. Sectorul cu fragilitate ridicată este situat între canalul Sondei şi grindul Cazacu, pe o zonă de circa 10 km. În anumite locuri cordonul litoral nu măsoară nici măcar 10 metri lăţime şi nu are mai mult de 30-50 de centimetri deasupra mării. Aceste zone pot fi traversate fără probleme de valurile cu înălţimi medii.

DESCHIDERE POLITICĂ. Construirea cordonului litoral prin care s-au închis toate canalele dintre complexul de lacuri Razim-Sinoie şi Marea Neagră a provocat pagube mai mari decît s-a anticipat la vremea respectivă. După revoluţie, s-a adus de cîteva ori în discuţie, timid, redeschiderea cordonului pentru limitarea pagubelor. Aceasta se poate face cu minim de resurse, însă este nevoie de o decizie politică. Separarea complexului lagunar Razim-Sinoie de Marea Neagră a însemnat un nou proiect ratat pus la cale de Partidul Comunist. Ctitoria viza transformarea marilor lacuri din sudul deltei într-un rezervor de apă dulce care să fie folosit la irigarea ogoarelor din partea de nord a Dobrogei. Dacă pînă în 1989 acest scop a fost atins pentru că sistemul de irigaţii era funcţional, nu acelaşi lucru s-a întîmplat după revoluţie, cînd, încet-încet, sistemul de irigaţii a devenit o ruină. În acest moment acest sistem este nefuncţional, o parte din el fiind furat pe bucăţi în anii ’90, restul rămas fiind învechit şi foarte costistor de folosit. Practic apa din complexul de lacuri Razim-Sinoie nu mai este folosită cîtuşi de puţin pentru agricultură. Iar aceasta a atras nenumărate consecinţe, care de care mai grave din punct de vedere ecologic. Aşa s-a născut ideea abandonării proiectului iniţial şi al redeschiderii cordonului litoral, realizîndu-se astfel reconectarea la mare a complexului de lacuri.

PLANURI. Despre reconstrucţia ecologică a zonei Razim-Sinoie a început să se vorbească prin 1990, anul în care a fost pus la punct planul de reconstrucţie a Rezervaţiei Delta Dunării. Între cele trei braţe, Chilia, Sulina şi Sfîntu Gheorghe, proiectul viza renaturarea amenajărilor agricole şi piscicole construite în perioada comunistă şi redarea lor circuitului natural. Primele care au fost supuse programului de reconstrucţie ecologică au fost zonele Babina (2.100 de hectare) şi Cernovca (1.580 de hectare) din partea de nord a deltei, în apropierea braţului Chilia. Lucrările au început în 1994, iar doi ani mai tîrziu se vedeau deja rezultatele. Proiectul a fost foarte apreciat de specialiştii internaţionali, primind Premiul Eurosite din partea Comisiei Europene şi Conservation Merit Award din partea Fondului Mondial pentru Natură (WWF). Următoarea etapă, zona Popina, de 3.600 de hectare, a fost începută abia în anul 2000, după trei ani de monitorizări şi studii. Reconstrucţia ecologică a amenajării Fortuna (2.115 hectare) a fost finalizată în noiembrie 2004. Succesul programului de reconstrucţie ecologică, foarte apreciat în străinătate, reprezintă garanţii şi pentru deschiderea cordonului litoral.

PAŞI. Pentru realizarea proiectului ar fi nevoie în primul rînd de un studiu efectuat de experţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" din Tulcea. În momentul în care studiul ar fi gata, acesta ar urma să fie trimis la Ministerul Mediului, care îl va analiza. Pasul următor ar fi finanţarea proiectului, fie de la bugetul ministerului, fie prin atragerea de diferite fonduri din ţară sau străinătate. Mai multe instituţii financiare europene au fost de acord pînă acum să finanţeze proiectul de reconstrucţie ecologică. Odată asiguraţi banii, lucrările fizice, la faţa locului ar dura aproximativ un an. Etapa cea mai importantă a proiectului ar urma însă abia după momentul redeschiderii cordonului. Pentru o perioadă de 4-5 ani ar urma să fie monitorizate şi cercetate din punct de vedere ştiinţific impactul lucrării şi evoloţia ecologică a complexului, intervenindu-se din timp în timp cu alte lucrări de mai mică anvergură acolo unde este nevoie.

PIEDICI. Deşi în teorie sună foarte promiţător, previziunile practice pentru ca acest proiect să fie pornit nu sînt prea roz. Şi asta pentru că este nevoie de o decizie politică. Actualii guvernanţi nu par prea dispuşi să continue proiectul de reconstrucţie ecologică. Astfel, într-una din sedinţele de guvern de luna trecută s-a discutat despre sprijinirea amenajărilor agricole şi piscicole, este clar că aceasta înseamnă stoparea reconstrucţiei ecologice în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării". În plus, există semnale că Ministerul Agriculturii nu este dispus să renunţe la rezerva de apă dulce din Razim şi Sinoie, chiar dacă aceasta nu-şi mai are rostul, în favoarea refacerii activităţilor tradiţionale în zonă şi a protejării habitatelor.

Turism în plină dezvoltare

În timp ce politicienii şi experţii se ocupă (sau nu) de redeschiderea cordonului litoral, zona a devenit extrem de interesantă pentru turişti. Staţiunea Gura Portiţei a cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii ani. De la o locaţie insalubră, aici s-a construit un complex turistic modern, amenajîndu-se şi un camping pentru cei care doresc să stea la cort. În căutare de linişte, turiştii sosesc cu miile aici din primăvară pînă în toamnă, bucurîndu-se de plaja virgină. Din păcate, o dată cu dezvoltarea turismului (la Portiţa se poate ajunge foarte uşor cu vaporul), a crescut şi invazia plajelor virgine.
Citeşte mai multe despre:   verde!,   delta dunării,   ecologică,   litoral,   cordonului,   razim-sinoie

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Tătaru, despre rata mare a mortalităţii din România: Noi am ales să raportăm toate decesele

Tătaru, despre rata mare a mortalităţii din România: Noi am ales să raportăm toate decesele
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a explicat jurnaliştilor de ce în România rata mortalităţii este aşa de mare, care plasează ţara noastră pe locul 2 în Europa, după Cehia. Tătaru a precizat că...

Anisie anunţă schimbări la şcoala online: Tezele ar putea fi eliminate în anul școlar 2020-2021

Anisie anunţă schimbări la şcoala online: Tezele ar putea fi eliminate în anul școlar 2020-2021
Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat, vineri, la un post TV, că se pregăteşte un ordin care prevede normele de desfăşurare a orelor online. Acest ordin prevede reducerea drastică a materiei,...

Dezastru: Aproape 8.400.000 de cazuri de Covid-19 în SUA

Dezastru: Aproape 8.400.000 de cazuri de Covid-19 în SUA
Statele Unite au atins, joi, 8.399.689 de cazuri confirmate de coronavirus şi 222.965 de decese, conform unui bilanţ realizat de Universitatea Johns Hopkins. Joi s-au înregistrat cu 72.158 mai multe infectări...

Cutremur de 2,7 grade, în județul Buzău

Cutremur de 2,7 grade, în județul Buzău
Un cutremur cu magnitudinea de 2,7 grade pe scara Richter a avut loc vineri seara în județul Buzău. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul s-a produs la ora...

Wizz Air anunță noi rute de pe Aeroportul Internațional Cluj-Napoca

Wizz Air anunță noi rute de pe Aeroportul Internațional Cluj-Napoca
Compania low-cost Wizz Air anunță alocarea unei noi aeronave Airbus A320 la Cluj-Napoca și lansarea a trei noi rute, spre Karlsruhe/Baden-Baden, Hamburg și Koln în Germania. Wizz Air a anunțat vineri extinderea...

Timişoara, în scenariul roşu. Situaţie critică la ATI

Timişoara, în scenariul roşu. Situaţie critică la ATI
Prefectura Timiș a anunțat că, în județ, în ultimele 24 de ore au fost confirmate 332 de cazuri noi de infectare cu virusul SARS-CoV2, care provoacă boala COVID-19, din 2.918 teste efectuate. Coeficientul...

România trimite ventilatoare Cehiei

România trimite ventilatoare Cehiei
Galerie Foto 30 de ventilatoare de terapie intensivă achiziționate prin programul RescUE de către Uniunea Europeană au plecat către Praga, Cehia, în sprijinul medicilor care intervin în lupta contra pandemiei generată de...

Trădător în SUA, rezident în Rusia

Trădător în SUA, rezident în Rusia
Rusia i-a acordat dreptul de rezidenţă permanentă avertizorului public american Edward Snowden, considerat „trădător” de către SUA. Anunţul a fost făcut ieri, de către avocatul rus al lui Snowden,...

Ludovic Orban: Guvernele de la București au rămas datoare față de Iași și față de Moldova

Ludovic Orban: Guvernele de la București au rămas datoare față de Iași și față de Moldova
De-a lungul timpului, guvernele de la București au rămas datoare față de Iași și față de Moldova, iar acum este momentul ca Guvernul să susțină proiectele regiunii și orașului și să aloce resurse...

Au fost publicate noi liste cu dosare aprobate în cadrul Programelor Rabla Clasic și Rabla Plus

Au fost publicate noi liste cu dosare aprobate în cadrul Programelor Rabla Clasic și Rabla Plus
Administraţia Fondului pentru Mediu a publicat noi liste cu dosare aprobate în cadrul Programelor Rabla Clasic și Rabla Plus, precum și în cadrul Programului Iluminat Public, în urma ședinței comitetului de...

Peste 300 de milioane de euro vor fi pariați pe rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA

Peste 300 de milioane de euro vor fi pariați pe rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA
Peste 300 de milioane de euro vor paria oamenii pe rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, suma fiind un record pentru casele de pariuri. Recordul precedent a fost atins la alegerile prezidențiale din 2016....

Numărul școlilor care desfășoară cursuri în scenariul roșu a ajuns la 2.500

Numărul școlilor care desfășoară cursuri în scenariul roșu a ajuns la 2.500
Un număr de 2.500 de unități de învățământ desfășoară cursuri în scenariul roșu, cu predare online, a informat, vineri, Ministerul Educației și Cercetării. De asemenea, un număr de 4.902 școli...

Polonia intră în „zona roșie”. Noi restricții intră în vigoare la nivel național

Polonia intră în „zona roșie”. Noi restricții intră în vigoare la nivel național
Polonia intră în „zona roșie” începând de sâmbătă, urmând să fie închise parțial școlile primare și restaurantele, în contextul creșterii cazurilor de coronavirus la nivel național, a informat...

Percheziții la o farmacie din Capitală, de unde oamenii ar fi cumpărat medicamente cu stupefiante

Percheziții la o farmacie din Capitală, de unde oamenii ar fi cumpărat medicamente cu stupefiante
Polițiștii au făcut vineri mai multe percheziții la punctele de lucru ale unei farmacii din București, dar și la domiciliile unor persoane din mai multe județe, într-un dosar care vizează traficul de...

Octavia Spineanu Matei, candidatul României pentru judecător al Curții de Justiție a Uniunii Europene

Octavia Spineanu Matei, candidatul României pentru judecător al Curții de Justiție a Uniunii Europene
Judecătorul Octavia Spineanu Matei este candidatul României pentru judecător al Curții de Justiție a Uniunii Europene, a transmis, vineri, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).   Potrivit CSM, În...
Serviciul de email marketing furnizat de