Poluarea aerului înăbușă obiectivele europene de sănătate

"Poluarea aerului este în continuare cel mai mare risc pentru sănătatea mediului în Europa", a declarat AEM. "Deși emisiile de poluanți atmosferici cheie și concentrațiile acestora în aerul înconjurător au scăzut semnificativ în ultimele două decenii în Europa, calitatea aerului rămâne slabă în multe zone."

Între 2005 și 2020, numărul de decese premature datorate expunerii la particule fine a scăzut cu 45% în Uniunea Europeană, în conformitate cu obiectivul planului de acțiune al blocului de acțiune "poluare zero" de reducere cu 55% a numărului de decese premature până în 2030.

Cu toate acestea, 96% din populația urbană a UE era încă expusă, în 2020, la concentrații de particule fine care depășeau nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății de 5 micrograme pe metru cub.

Poluarea atmosferică agravează bolile respiratorii și cardiovasculare, bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale fiind citate ca fiind cele mai frecvente cauze ale deceselor premature aferente.

"Vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a îndeplini viziunea "poluare zero" pentru 2050, de reducere a poluării aerului la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare pentru sănătate", a declarat AEM.

Comisia Europeană a propus în octombrie să stabilească praguri mai stricte pentru poluarea aerului, dar și să consolideze dreptul cetățenilor la aer curat. Acest lucru ar putea include prevederi privind solicitarea de despăgubiri pentru daunele aduse sănătății în cazul încălcării standardelor de calitate.

Însă poluarea aerului nu dăunează doar sănătății.

Potrivit AEM, 59% din zonele împădurite din Spațiul Economic European au fost expuse la ozonul troposferic dăunător, ceea ce a afectat vegetația și a redus biodiversitatea.

În 2020, niveluri critice de depunere de azot au fost constatate în 75% din ecosistemul celor 27 de state membre. Aceasta reprezintă o scădere de 12% din 2005, față de obiectivul UE de reducere cu 25% până în 2030.

(sursa: Mediafax)