Senatul a adoptat miercuri Ordonanţa de Urgenţă care prevede ca magistraţii condamnaţi definitiv pentru corupţie să nu mai poată beneficia de pensii de serviciu. La voturi, ordonanţa a întâmpinat chiar şi unul împotrivă. “Abjectul” senator provenea din rândurile PSD şi el (mă rog, era o doamnă) a spus că e inadmisibil ca, după o viaţă de muncă, magistratul să nu mai poată beneficia de pensie.
Doamna senator are perfectă dreptate! Adică săracu’ om, care a stat prin sălile alea de judecată, multe dintre ele neavând nici măcar aer condiţionat, care a văzut şi a auzit, care a simţit viaţa la cel mai jos nivel social, care şi-a tocit coatele pe băncile facultăţii ca să poată să ajungă un magistrat corupt desăvârşit, care a învăţat să-şi coasă conştiinţa pe la colţuri ca să poată să ia şpagă cu lopata ca să-i apere pe şmecheri, să stea cu cotul stâng ieşit în afara unui bolid de lux, la al cărui volan se află, să poată să intre şi el în lumea bună, să aibă candelabru de cristal în sufrageria de la bloc, păi omul ăla acuma, săracul, după ce că face a doua facultate, cu ce pana lui se mai alege după o viaţă de şmenării? Acuma.
Nu vreau să fiu ticăloasă până la capăt. Sunt convinsă că omul (a se citi “magistratul corupt, băgat la pârnaie”) a ciugulit şi el de pe unde a mirosit că e rost de ciuguleală. Cum spune şi latinul, “ciugulire, humanum est”. Acuma, c-a ciugulit şi el o vilă la munte, un ţarc de ciute sau o insulă în Oceanul Indian, acuma, pe bune, cât de sălbatică să fiu să nu-l înţeleg?!? Dar să-i iei tu, stat, după o viaţă de ciugulit, pensia lui de o viaţă, asta e de-a dreptul fioros! Presupunând că primii ani de carieră au fost incoruptibili şi că doar mizeria ultimilor 23 de ani l-au transformat pe magistrat într-un arivist consumator şi de un cabotinism extrem, chiar şi aşa, să-i iei toată pensia? Pentru câteva ciuguliri minore?!? Hmmm…
Eu cunosc un procuror, pensionat, care-mi spunea că, după o viaţă de muncă, după nopţi în care se trezea transpirat după ce a visat cum îi taie ţiganii gâtul prin parcări, după ce s-a luat în gât cu toţi şmenarii posibili şi imposibili, după ani în care visa dosare pe dinafară, are o pensie cu adevărat de invidiat, dar meritată! Asta înseamnă “o viaţă de muncă”, doamnă senator!
Da! După o viaţă de muncă, după duminici de săpat prin haznale, după sărbători confiscate, după săptămâni absente din familia care a uitat cum mai arăţi. Nu după o viaţă de şmenării şi abuzuri, care nu te validează, din păcate, printre luptătorii pentru dreptate. Şi, dacă e, am o soluţie pentru magistratul corupt: să-şi vândă candelabrul din sufrageria de la bloc, că poate să stea şi cu o aplice. De restu’, să-şi ia pui şi să-i bage la congelator. O viaţă a ciugulit ca puii, să ciugulească aşa ca ei.
Citește pe Antena3.ro